Cluj-Napoca, orașul care nu îmbătrânește. Populație tânără, economie puternică: „Prima opţiune în topul preferinţelor românilor pentru relocare“

Cluj-Napoca, un magnet pentru tineri și investiții.

Răzvan Mustaţă, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestionarea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), afirmă că orașul Cluj-Napoca este un centru universitar extrem de puternic, datorită reputaţiei și tradiţiei sale. Fără această caracteristică, oraşul ar fi fost doar un centru regional, un oraş-dormitor cu atractivitate limitată.

„Clujul defineşte mediul academic din România. De asemenea, are un model economic care îi conferă o forţă extrem de mare. După Capitală, ceea ce este normal, e al doilea centru economic al României. Avem un element de unicitate, de particularitate, şi anume economia se bazează pe mediul academic, iar mediul academic are efervescenţă aici“, precizează Răzvan Mustață, în cadrul unui interviu ZF. 

Potrivit decanului, două componente principale explică dinamica Clujului. Pe de-o parte, mediul academic face parte din ADN-ul oraşului. Anul acesta se împlinesc 445 de ani de tradiţie academică la Cluj, oraşul fiind construit practic în jurul Universităţii din Cluj şi a ceea ce este astăzi Universitatea Babeş-Bolyai. Pe de altă parte, modelul economic al oraşului se distinge prin dependenţa structurală de fluxurile de capital uman şi financiar generate în principal de universităţi. Studiile Băncii Mondiale arată că Clujul are un efect de magnet puternic: între 2010 și 2020, populaţia a crescut cu peste 12%, în timp ce alte reşedinţe de judeţ din România înregistrează declin demografic și creșterea ponderii populaţiei de seniori.

„Populaţia flotantă, studenţi din alte localităţi precum şi cei internaţionali, generează o cerere agregată constantă pentru bunuri de larg consum şi pentru servicii. La nivelul anilor 2024-2025, costul pe care l-a avut un student în Cluj care stă un cămin a fost de circa 400 euro pe lună. Iar costul unui student care nu stă în cămin, ci în chirie, ajunge undeva la 700-900 de euro/lună. Dacă facem un calcul estimativ conservator, pornim de la doar 70.000 de studenţi în zona metropolitană a Clujului, studenţi care sunt prezenţi fizic în oraş - populaţia academică poate să fie mult mai mare şi să avem studenţii de la învăţământ la distanţă sau sub alte forme“, mai explică decanul FSEGA.  

Forţa economică a oraşului

Clujul atrage atenţia prin mai mulţi factori. Este prima opţiune în topul preferinţelor românilor care iau în considerare relocarea, depăşind chiar Bucureştiul. Această preferinţă este strâns legată de oportunităţile educaţionale și economice oferite de oraş.

Un alt indicator este PIB-ul pe cap de locuitor, care plasează Clujul pe locul doi în România, după Bucureşti.

„Oraşul are şi o particularitate din punct de vedere geografic. E într-o vale, ca într-o covată. Economiştii spun că suntem în covata care adună banii din regiune, bani care contribuie la dezvoltarea economică a oraşului“, explică Răzvan Mustaţă.

Cluj-Napoca, orașul în care se trăiește cel mai bine în România 

În 2025, Cluj-Napoca și Sibiu și-au menținut pozițiile fruntașe în topul orașelor în care se trăiește cel mai bine, înregistrând cele mai mari scoruri generale.

La fel ca în anul precedent, Cluj-Napoca rămâne orașul cu cel mai ridicat scor bazat pe indicatori obiectivi – trafic, repere urbane, calitatea aerului și prețurile imobilelor – cu un total de 44,5 puncte.

În 2025, Cluj-Napoca rămâne cel mai bine clasat oraș după indicatorii obiectivi, cu un scor total de 44,5 (față de 42,7 în 2024), urmat de Brașov (41,4), Constanța (39,6), Sibiu (39,3) și Craiova (38,7). Orașele Târgu Mureș, Deva și Călărași, prezente în topul anterior, nu se mai regăsesc în clasament în acest an. CITEȘTE AICI continuarea articolului și vezi ce prețuri sunt la început de 2026 pe piața imobiliară din Cluj-Napoca.