Clujenii îşi dau terenurile în arendă

Mulţi dintre posesorii de suprafeţe agricole au renunţat să le mai lucreze şi atunci le oferă marilor proprietari, obţinând în schimb bani sau produse agricole.

Puţin peste jumătate din terenurile agricole din judeţul Cluj sunt lucrate, iar cei care se ocupă de ele sunt în special marii producători agricoli care iau terenuri în arendă, conform Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Cluj. Situaţia se explică prin vârsta înaintată a locuitorilor de la sat, care preferă să-şi arendeze terenurile pentru că nu le mai pot munci.

Potrivit datelor deţinute de APIA, anul acesta la Cluj au fost depuse 37.000 de cereri pentru subvenţii. Cei care au solicitat bani europeni au demonstrat că au în lucru 229.000 ha de teren agricol, puţin peste jumătate din suprafaţa judeţului. "Dacă suprafaţa agricolă a judeţului este de peste 427.000 de hectare, s-au solicitat subvenţii pentru puţin peste 50% din suprafaţa agricolă a judeţului", spune directorul APIA Cluj, Gheorghe Şerban. Majoritatea terenurilor sunt luate în arendă şi lucrate de mari producători agricoli. Stelian Podar are în arendă aproape 500 de hectare în zona Turda. "În ziua de azi fără investiţii mari în agricultură, fără utilaje performante nu poţi face agricultură, o agricultură care să te ajute să supravieţuieşti. Or, pentru ei, a veni la sfârşitul campaniei şi a primi contravaloarea arendei sub formă de bani sau produse este un avantaj", a menţionat Podar.

Fermierul clujean Mircea Ciurea a luat în arendă 30 ha, după ce oamenii din jurul fermei lui l-au rugat să le lucreze pământul. "Efectiv au venit oamenii din jurul fermei şi m-au rugat să lucrez eu terenul. Sunt oameni în vârstă, bolnavi, care decât să vadă terenul în paragină, au preferat să-l arendeze", a detaliat Ciurea. "Am dat terenul în arendă pentru că sunt bolnav şi nu mai pot munci. Şi din cauza asta l-am dat la domnu' inginer, că el are oameni, are utilaje şi-l poate lucra. Noi, care acum suntem oameni bătrâni, nu mai putem face şi aşa că îl dăm la domnul inginer, că se descurcă", a spus un fermier, pentru REALITATEA TV Cluj. În schimbul terenului proprietarii primesc bani sau produse.

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj a informat că suprafaţa terenurilor lăsate în repaus în acest an este de 59.307 ha, în scădere faţă de 2011 (63.650 ha) şi de 2010 (72.075 ha). "S-a întâmplat un fapt îmbucurător: au intrat câteva firme şi i-au stimulat şi pe fermierii locali. Două firme din Alba au venit şi au oferit contracte de arendă foarte bune oamenilor din zonă: au dat 800 kg de grâu la hectar unde până acum se ofereau 200-300 kg. Până la Vâlcele, terenuri care n-au fost lucrate în ultimii 20 de ani sunt lucrate din acest an. În plus, au venit cei din zona Turzii şi Podeni; le e frică de cei care sunt mari şi iau terenuri în arendă", a declarat directorul DADR, Iuliu Suătean. Strategia de dezvoltare a Clujului arată că suprafaţa arabilă a scăzut cu 9,59% în perioada 1990-2010.

Alţii au prea puţin pământ

Europa foloseşte anual 640 de milioane ha de teren, de 1,5 ori mai mult decât propriile terenuri agricole, arată un studiu al Institutului de Cercetare pentru o Europă Durabilă. Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, Olanda şi Spania sunt între primele 10 ţări ale lumii dependente de importurile de teren. "Această dependenţă de teren este consecinţa schimbărilor climatice şi a reducerii biodiversităţii, având totodată un impact social masiv", se precizează în raport. Suprafaţa agricolă deţinută de străini în România se ridica la 700.000 ha, 8,5% din cea arabilă, conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(D.E.)