Clujenii îşi lasă terenurile de izbelişte

Suprafaţa agricolă a scăzut cu doar 0,68% în perioada 1990-2010, iar cea arabilă s-a diminuat cu 9,59%. Scăderi însemnate apar la vii şi pepiniere viticole, unde suprafeţele s-au redus cu 83,2%, şi la livezi şi pepiniere pomicole, în scădere cu 46,7%. "Creşterea suprafeţei terenului arabil în repaus indică renunţarea la cultivarea terenurilor, fapt explicat printr-o gamă largă de cauze, cum ar fi rentabilitatea scăzută a acestei activităţi, lipsa capacităţii financiare pentru lucrări agricole asociată cu ciclul relativ mare până la recuperarea cheltuielilor şi riscurile neacoperite de asigurări, dificultăţile în valorificare-distribuţie, influenţa nefastă a subvenţiei pe suprafaţă, respectiv fragmentarea în suprafeţe mici, nerentabile pentru exploatare", arată documentul citat.

Dezechilibrul accentuat între preţul materiei prime, al îngrăşămintelor şi pesticidelor, respectiv preţul de valorificare a produselor agricole a dus la decapitalizarea continuă a producătorilor agricoli, ce a avut ca efect renunţarea la cultivarea suprafeţelor de teren cu potenţial productiv mai scăzut, arată raportul. "În lipsa pieţelor agroalimentare de gros funcţionale, care să «comande» şi să preia întreaga cantitate înainte încă de semănare-recoltare, pe viitor va exista o pondere şi mai mare a terenurilor arabile necultivate, fragmentarea terenurilor va persista, iar recolta va rămâne greu de valorificat în condiţii de rentabilitate", se subliniază în strategie.

O astfel de piaţă de gros a fost construită în localitatea clujeană Dezmir, cu 4 milioane de euro, proiect finanţat din bani europeni, dar aceasta s-a transformat într-o piaţă de legume-fructe. Suprafaţa păşunilor din judeţul Cluj a scăzut cu 5%, ceea ce se explică prin orientarea dinspre creşterea animalelor cu metode extensive - păşunat - spre metode intensive, în grajd, dar şi prin reducerea numărului bovinelor crescute de micii fermieri locali.