Clujenii se întorc la legumele de pe vremea bunicii

Clujenii se întorc la legumele de pe vremea bunicii
Mai mulţi producători locali s-au decis să cultive roşii, ardei sau fasole nemodificate genetic, din seminţe tradiţionale care aproape nu se mai găsesc în ziua de azi. Nucleul care cuprinde acum localităţile Apahida, Dezmir, Cojocna sau Jucu tinde să se ramifice în tot Ardealul.
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Un fermier din Apahida a multiplicat în grădina sa 21 de soiuri de tomate, 13 de ardei, 4 de fasole, 3 de dovleac, 2 de pătrunjel şi de salată, castraveţi, pepene, ridichi, varză de toamnă, ceapă de apă, cimbru, păstârnac şi lobodă.

„Am pus seminţe tradiţionale pe cinci ari anul trecut, în acest an voi continua. Numai ce miroşi sămânţa şi îţi dai seama că aşa ceva nu ai mai simţit de pe vremea bunicii. Nu am gândit-o ca pe o afacere, cultiv pe o suprafaţă aparte, individuală. Voi distribui seminţele obţinute şi altor doritori din Cluj. Am avut azi dimineaţă o brumă mare, sper să iasă ce am semănat”, mărturiseşte Radu Telecan.

Pe de altă parte, 14 ferme din zonă s-au asociat în cadrul Cooperativei Agricole Lunca Someşului Mic, în cadrul căreia au reuşit să încheie chiar contracte cu marile reţele Kaufland, Profi şi Cora, unde livrează câte 5-8 tone de legume zilnic, care le asigură venituri constante.

„Acum livrăm un morcovi, ţelină, pătrunjel, mai încolo se vor face varza, conopida, ceapa. Cu ridichile merge mai greu, avem vreo doi producători adevăraţi în zonă, pe cei care vând la marginea drumului nu îi pun la socoteală. Adevăratele ridichi, acelea lunguieţe, cu gust pişcător, albe, mov şi roşii, se fac de fapt în Dezmir. Când am dus la hipermarket ridichi mov, s-au uitat cei de acolo la noi că ce sunt astea, că ei nu au mai văzut aşa ceva”, spune Telecan.

Comorile din paharele bătrânilor

„În România găseşti foarte greu seminţe tradiţionale, în magazine sunt cinci mari companii internaţionale care fac legea şi produc toate seminţe modificate genetic. Pentru proiectul nostru am apelat la seminţe pe care le mai păstrează bătrânii de la sat în păhărele de plastic, din Sălaj, Alba, Bistriţa sau Republica Moldova sau la cele din banca de date genetică a asociaţiei Eco Ruralis. Din păcate, la noi legea te restricţionează să produci legume sau fructe din seminţe tradiţionale, considerate ca nesigure, pentru nu îndeplinesc anumite condiţii, dar le certifică pe cele modificate genetic, pe motivul că aceşti hibrizi sunt mai siguri pentru sănătatea omului. 
 
Deşi sunt mai rezistenţi la boli şi la dăunători, hibrizii nu mai păstrează gustul şi mirosul de odinioară, au pierdut în timp aceste informaţii. Am pus în frigider nişte roşii cherry de la Lidl care au stat intacte o lună şi jumătate. Dacă pun acolo roşii tradiţionale se strică după două zile. Nu vrem doar să replicăm aceste produse tradiţionale, ci şi să aducem mai mulţi asemenea producători la piaţă, dar e nevoie să educăm şi consumatorii”, susţine Hanna Hompoth, coordonator al proiectului pe Regiunea Nord-Vest.

Tomate bio made in Cluj
 
„Noi lucrăm deja de doi ani la obţinerea unor tomate ecologice tradiţionale, care să reziste la cât mai multe boli şi dăunători, suntem aproape de omologarea a două soiuri la Cluj. În demersul nostru vrem să asigurăm continuitatea la tratamente eco ale acestor soiuri rezistente tot timpul anului, altfel vom avea în farfurii tot acele pesticide. Ca tratament de imunizare a legumelor tradiţionale se folosesc macerate din plante, urzici şi coada calului”, explică expertul în bioconservare Aurel Maxim, conferenţiar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. 
 
Proiectul de protejare a biodiversităţii în Transilvania prin folosirea seminţelor tradiţionale a fost demarat acum doi de către Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, cu ajutorul unui program de dezvoltare durabilă finanţat cu 150.000 de euro printr-un grant SEE 2009-1014. În cadrul proiectului au fost create două grădini experimentale în Nord-Vest (Apahida – Cluj) şi Centru (Locod – Harghita), o reţea de semănători de produse tradiţionale sau burse de distribuire a seminţelor în scopul multiplicării lor. De asemenea, în Europa de Est s-a înfiinţat o reţea de lobby care să permită libera circulaţie a seminţelor tradiţionale în teritoriu. 
 

Hibrizii elimină soiurile tradiţionale 
 
Din anii 60, tot mai mulţi fermieri au început să abandoneze formele de agricultură tradiţională, soiurile vechi, populaţiile locale de cultură în favoarea soiurilor moderne, cu productivitate crescută, tehnologii intensive şi superintensive. În România, cea mai critică situaţie se găseşte la culturile de fibră (in şi cânepă), unde soiurile locale aproape au dispărut. Din cele opt varietăţi locale cultivate până în anul 2000, ca urmare a pătrunderii hibrizilor şi soiurilor moderne au mai rămas trei în Suceava în 2008 şi doar un soi în Maramureş şi Munţii Apuseni.

Fasolea este cel mai bine reprezentată în Maramureş, cu 10 varietăţi în grădinile familiale. Varietăţile locale pot avea rol important în piaţa de nişă şi în combinaţie cu agroturismul, iar valorificarea superioară a acestora se poate face ca produse cu denumire de origine sau indicaţie geografică protejată ori ca specialităţi tradiţionale garantate. Pentru aceasta este nevoie, însă, de fonduri consistente.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza