Clujul a luat doar notă de trecere la transparența bugetului. VEZI topul municipiilor

Clujul a luat doar notă de trecere la transparența bugetului. VEZI topul municipiilor

Municipiul Cluj-Napoca a fost notat doar cu 5,00 pentru transparența de care dă primăria privind bugetul local, într-un clasament în care celelalte localități de acest fel din județ sunt cam tot la acest nivel.

Reședința de județ nu a reușit să adune puncte necesare la secțiunile bonus acordat termenului mai lung de dezbatere a bugetului, format deschis sau eveniment de dezbatere, punctând doar la termenul de publicare, anunțul dezbaterii pe site și termenul de adoptare, conform clasamentului final întocmit de organizația Funky Citizens.

Câmpia Turzii, Dej și Turda au obținut nota 5,00, în timp ce Gherla ocupă o poziție superioară, cu 6,00, punctând, spre deosebire de aceste municipii, și la formatul deschis. Analiza a urmărit în ce măsură municipiile au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate).

Monitorizarea bugetelor arată că, deși legea finanțelor publice locale este în vigoare din 2006, elementele de bază nu sunt încă respectate în mult prea multe municipii: deși este obligatorie publicarea proiectului de buget și anunțul privind dezbaterea publică a acestuia timp de 15 zile, există 47 de municipii pentru care nu exista nicio informație de acest gen pe website.

Doar Timișoara a obținut nota 8, iar alte 15 municipii au obținut 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis. 36 de municipii din cele 109 analizate nu au reușit să ia nici măcar notă de trecere, având scorul de 4 sau mai puțin. 

„Bugetele locale sunt printre cele mai importante ocazii cu care autoritățile administrației publice locale pot implica cetățenii și alți actori interesați în conversații de substanță despre prioritățile comunității lor", Elena Calistru, președinte Funky Citizens. 

Analiza relevă un interes scăzut pentru o implicare continuă în deciziile publice. Nu există o cultură puternică a participării publice, un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, organizații nonguvernamentate și autorități locale, iar reglementările legale ce țin de transparența decizională se bifează doar formal.

Elementele de bază (proiect de buget supus dezbaterii publice, forma finală a bugetului aprobat și toate documentele obligatorii conform legii) lipsesc de pe website-urile multor municipii. În puține dintre acestea se găsește informație accesibilă în format editabil sau deschis, așa cum cer standardele europene și internaționale în materie de guvernare deschisă și date deschise.

Bunele practici de a explica bugetul pe înțelesul cetățenilor au fost întâlnire doar în câteva locuri (Timișoara, Brașov, Oltenița, Odorheiu Secuiesc, Sectoarele 1 și 6).  Analiza măsoară gradul de transparență a bugetelor locale a tuturor celor 103 municipii din țară (plus cele 6 sectoare din București), în baza a șase criterii:

Respectarea termenului de publicare
Autoritățile locale aveau data de 25 martie ca termen limită pentru publicarea proiectului de buget. Din 109 municipii, doar 55% și-au publicat proiectele de buget local în termenul legal.

Publicarea unui anunț de dezbatere pe site
14 dintre municipiile analizate nu au publicat niciun fel de anunț de dezbatere pe site, contrar normelor legale. La alte 6 nu au fost găsite deloc informații despre bugetul pe 2021.

Alocarea unui termen mai larg pentru dezbatere
Doar 4 municipii (Slatina, Suceava, Satu Mare și Fălticeni) au permis cetățenilor un timp mai larg pentru dezbatere.

Publicarea bugetului în format deschis
Un mare motiv de îngrijorare îl reprezintă formatele total needitabile. Cele mai multe dintre proiectele de buget (59) sunt în format PDF scanat / imagine, format care nu permite extragerea rapidă a datelor pentru analiza lor. La 10 ani de când România s-a alăturat Open Government Partnership, sub 5% dintre municipalități au proiectele de buget publicate în format tabelar editabil (Excel).

Organizarea unei dezbateri propriu-zise
40 de municipii au mers dincolo de minimul legal (publicarea proiectelor de buget pe site) și au organizat evenimente pentru dezbaterea bugetelor locale, majoritatea transmise în direct pe Facebook. Au fost și cazuri în care, deși a fost organizată dezbatere pe proiectul de buget, niciun cetățean nu s-a prezentat.

Respectarea termenului de adoptare a bugetului
Majoritatea municipiilor analizate (peste 80%) și-au aprobat bugetele locale până la expirarea termenului legal, 50 dintre ele mergând cu aprobarea în chiar ultimele zile ale intervalului (20- 23 aprilie 2021). La data finalizării analizei, existau 19 bugete adoptate cu depășirea termenului legal sau chiar neadoptate

"Deschiderea bugetelor nu înseamnă doar niște grafice frumoase, deși sunt un pas important în această direcție. Este necesară publicarea tuturor datelor din procesul bugetar, în formate deschise (sau măcar editabile). Este necesar nu doar un format unitar pentru cum sunt publicate bugetele, ci și formate decente pentru website-urile autorităților locale, precum și pârghii pentru a le face să își mențină datele actualizate", menționează raportul. 

Analiza face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit „Republica Funky", derulat de Funky Citizens, al cărui scop este crearea unei rețele de organizații locale care să sprijine dezvoltarea cetățeniei active, precum și stimularea dialogului constructiv între autorități, cetățeni și reprezentanții societății civile la nivel local, prin elaborarea de instrumente și resurse replicabile în comunități de dimensiuni diverse din România. O cercetare exhaustivă, în premieră, despre gradul de deschidere al tuturor celor peste 3.000 de primării din țară se va traduce într-un Indice al Participării Locale ce va fi publicat anual.

Funky Citizens este raportorul pentru România în cadrul International Budget Partnership, unde analizează bianual gradul de deschidere al bugetelor țării, printr-un instrument de cercetare independent, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: transparență, participarea publicului și supervizare bugetară.

Comenteaza