Clujul, cel mai atractiv oraș din România

Cluj-Napoca este considerat drept cel mai atractiv oraș din România, urmat de Brașov și Timișoara, conform primului barometru urban la nivel național.

Respondenții au remarcat la Cluj-Napoca salariile bune, transportul în comun, facilitățile culturale și de timp liber, investițiile în tehnologii, mediul de afaceri atractiv sau serviciile educaționale. Locuințele la prețuri foarte mari, zgomotul și poluarea aerului figurează printre problemele majore identificate.    

Satisfacție față de oraș

80% din populația din mediul urban din țară este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut, în Sud-Muntenia (74%).

Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, vârsta și veniturile individuale. În nouă orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu-Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina, Iași (90%).

Transport urban

Se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea sa tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia. Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%), Brașov (81%).

Serviciile de sănătate

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate la nivel local. În șase orașe au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%: Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu-Secuiesc (64%), Slatina (61%).

Schimbări climatice

53% din populația urbană consideră că orașele „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”. Suceava, Cluj-Napoca, Constanța, Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor 10 localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%), Cluj-Napoca (80%).

Siguranța în spații publice

66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice. Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care depășesc pragul de 80% mulțumire.

Disponibilitatea magazinelor

Reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% mulțumire). Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca, Târgu-Jiu (88%) și Moreni (87%).

Spații verzi, parcuri și grădini

La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți. În patru reședințe de județ nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%), Drobeta-Turnu Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%).

Investiții private

54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care locuiesc. Satisfacția față de atragerea investițiilor private se corelează semnificativ cu aprecierea investițiilor realizate de către primărie. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%).

Locuri de muncă

Corelația între aprecierea calității locurilor de muncă și percepția disponibilității job-urilor evidențiază patru categorii de centre urbane: orașe cu multe locuri de muncă, de bună calitate (Cluj-Napoca), cu multe locuri de muncă, dar de calitate mai slabă (Simeria), cu puține locuri de muncă, dar de calitate bună (Carei) și cu puține locuri de muncă și de slabă calitate (Buhuși).

Facilități culturale

63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități. În Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%), cea mai scăzută. Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).

Calitatea locuirii

Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc e ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil. Problema locuințelor tinde să fie principala a României urbane, pe fondul creșterii cererii și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități). Satisfacția privind disponibilitatea locuințelor depinde de mărimea localității, centrele urbane mari înregistrând o presiune locativă de aproape două ori mai mare decât orașele mici.

Pe ultimele două locuri are ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media națională sunt București-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%). În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%: Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. 

Principalele probleme la Cluj-Napoca

- Locuințele 44%
- Zgomotul 40%
- Poluarea aerului 38%

Top orașe atractive

Cluj-Napoca 21,8%
Brașov 15,6%
Timișoara 10,3%
București 9,8%
Sibiu 9,7%
Oradea 76%
Constanța 3,8%
Iași 3,1%

Primul barometru urban la nivel național din România a fost dezvoltat în cadrul proiectului de elaborare a politicii urbane a României. Acesta a fost realizat pe fonduri europene, sub egida Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltăriii și Administrației și a Băncii Mondiale.

Datele au fost colectate în perioada 1 iulie – 15 august, în cadrul unui sondaj privind calitatea vieții în 41 de localități. Sondajul de opinie a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană. Acesta a avut 13.380 de respondenți, din tot atâtea gospodării.

"De Ziua Mondială a Locuirii am citit și noi barometrul urban. Concluziile analizelor noastre cu privire la locuirea în Cluj-Napoca, expuse în cele nouă apeluri către candidații la alegerile locale și în studiul nostru pe această temă corespund părerii celor întrebați prin instrumentarul acestui barometru. Cu mici excepții, presa și politicienii locali nu au acordat atenție prea mare temei atunci când am analizat-o noi: primii doi deloc (Emil Boc, Olah Emese), ceilalți câte un pic (Anca Ciubăncan, Alexandra Oană). Poate o vor face după ce și-au ocupat locurile vechi și noi în administrația publică locală sau după ce aud și ce afirmă BM. Sau poate o vor face mai încolo, dacă cei nemulțumiți își vor manifesta nemulțumirea și în acțiuni directe", Eniko Vincze, organizația Căși Sociale Acum.