Clujul digital, doar o poveste. IMM-urile ignoră tehnologia, IT-ul lucrează pentru străini

Clujul digital, doar o poveste. IMM-urile ignoră tehnologia, IT-ul lucrează pentru străini
Fabricile din Transilvania nu pot să ocolească impactul cu tehnologia | Foto: Zi de Zi

Majoritatea firmelor mici și mijlocii (IMM) din Cluj nu sunt interesate de digitalizare și spun că nu au bani de așa ceva, iar furnizorii locali de tehnologia informației se axează pe clienții din străinătate. Oferta de IT nu se întâlnește cu cererea nici la nivel regional, nici național.

"Nu există programe la nivel național din partea guvernului care să sprijine trecerea la digitalizare. Noi facem eforturi să convingem administrația națională și administrațiile publice locale de necesitatea unor asemenea programe. Digitalizarea duce la conectare și la mobilitate, la transformarea datelor în informații.  De aici rezultă o capacitate de analiză crescută și un context prielnic inovației, ca un factor diferențiator relevant în era digitală”, spune Bianca Muntean, director executiv al Asociației Române pentru Industria de Electronică și Software (ARIES) Transilvania. 

Tehnologizarea, motiv de concedieri

Majoritatea șefilor de IMM-urile din Regiunea Nord-Vest (RNV) - 27% - spun că digitalizarea firmei nu le va aduce niciun avantaj. 49% dintre respondenți spun va fi o frână în dezvoltare firmei. Reticență în privința utilizării soluțiilor digitale există și în cadrul instituțiilor publice: profesori care nu sunt dispuși învețe să folosească tabla electronică sau să facă predare pe tablete.

33% dintre firmele mici spun că digitalizarea presupune costuri prea mari. 32% susțin că potențialul digitalizării este scăzut în domeniul lor (cei din construcții), că vor avea probleme cu securitatea datelor (19%), iar 18% că nu au clienți care activează în mediul online. 40% nici nu vor să audă de digitalizare, alții o văd bună pentru că pot să dea oameni afară.

Costuri duble față de așteptări

Interesate de digitalizare sunt mai cu seamă companiile cu cifră de afaceri anuală de peste 6 milioane de lei. 40% dintre firme spun că digitalizarea este în stare incipientă la ele, 22% sunt în stare avansată și doar 5% au încheiat deja acest proces.

Digitalizarea s-a dovedit a fi rentabilă pentru cei care au introdus-o, din moment ce au alocat pentru aceasta o medie de 12% din cifra de afaceri, dar creșterea după implementarea tehnologiilor a fost de 18%. Așteptările oamenilor de afaceri nu sunt în concordanță cu realitatea: majoritatea spun că digitalizarea ar implica între 6 și 10% din afacerile firmei, când de fapt suma alocată va fi dublă. 

Cele mai resimțite efecte ale digitalizării au fost în procesul de producție, expunerea pe internet, achiziționarea de programe informatice, gestiunea documentelor interne. Firmele sunt interesate mai ales de aplicații pentru procesul de producție și de comerțul electronic, mai puțin de tehnologiile open source, factura și semnătura electronică sau analiza de date. 

Oferta și cererea, în lumi diferite

* Companiile de IT care oferă servicii de digitalizare nu vizează piața internă (regională sau națională). Expansiunea sectorului se datorează clienților de pe plan extern, iar oferta de digitalizare nu se întâlnește cu cererea de pe plan local.
* Cererea de digitalizare în regiune este redusă: clienții autohtoni încă nu știu ce este digitalizarea și nici beneficiile ei. Multe dintre IMM-uri nu au nici clienți digitali, nici angajați cu expertiză în digitalizare. 
* Există un decalaj de alfabetizare între firmele locale și cele străine. Acesta poate fi identificat și între clienții anumitor piețe, iar astfel transferul afacerilor în sfera digitală este puțin util și valorizat.

Furnizorii n-au ochi pentru români

De partea cealaltă a baricadei, furnizorii de IT din Cluj își fac 66% din business cu alte țări: 37% în Europa și 29% cu celelalte continente. Procentajul obținut din vânzările naționale este de 18%, iar cel din regiune, și mai mic, de 16%. Companiile de tehnologie se axează pe comerțul electronic, management de conținut sau documente, consumer software, cloud, analiză de business, creșterea mobilității sau securitate. 

76% din afacerile companiilor IT din RNV o reprezintă vânzările de produse destinate digitalizării. Două treimi din oferta industriei de IT locale acoperă servicii de sprijin al afacerilor și comerțul electronic. Domeniile educație și administrație publică sunt mai puțin acoperite.

Informaticienii spun că firmele din alte domenii nu au angajați care să cunoască beneficiile digitalizării (57%), nu pot să suporte aceste costuri (34%) sau că digitalizarea are un potențial redus în domeniul lor (25%). Pe 20% dintre companiile locale din IT nu le interesează deloc piața internă. Instituțiile publice nu sunt abordate de către furnizorii de IT din cauza lipsei de deschidere, birocrației și corupției.

Totuși, funcționarii publici consideră că vor fi mai afectați de introducerea digitalizării decât angajații din companii. În opinia furnizorilor de IT, principalele beneficii pentru companii ar fi simplificarea proceselor, îmbunătățirea procesului decizional, eficiența mai mare și o activitate mai inovativă, nu neapărat păstrarea angajaților sau creșterea veniturilor.

„Probabil că singura modalitate de a amplifica productivitatea și inovația în toate industriile este educația. Trebuie să creștem gradul de informare privind beneficiile incontestabile ale digitalizării”, susține Voicu Oprean, fondator al companiei de IT AROBS.
"Ne-a trebuit foarte mult timp să înțelegem cum gândesc investitorii. Am lansat platforma ClujBusiness în primul rând pentru firmele clujene și pentru ca toate companiile să își poată pune link-ul, dar de multe ori constatăm că ele nici măcar nu au site-uri. O mare companie olandeză a dat de noi pentru că a găsit un filmuleț pe YouTube, unde existau coordonatele noastre", mărturisește Emilia Botezan, șeful biroului relații externe și  investitori din Primăria Cluj-Napoca.   

Bula informaticienilor de la Cluj

Studiul „Cererea și oferta de digitalizare” a fost comandat de ARIES Transilvania și de Clusterul Transilvania IT. El a fost realizat pe 103 companii de IT, 550 de companii din alte sectoare și 51 de instituții publice din Regiunea de Nord-Vest, în perioada 1 septembrie - 15 octombrie, de către compania de cercetare Encore Research, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca. Concluziile sunt reprezentative la nivel național, procentul investițiilor în digitalizarea afacerilor fiind similar și în celelalte regiuni din România.

"România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la integrarea tehnologiei digitale, adică digitalizarea afacerilor și comerțul electronic, topul fiind dominat de țări nordice precum Danemarca, Suedia sau Finlanda. Gradul de digitalizare la Cluj este cu mult sub creșterea sectorului IT, iar atunci ne-am întrebat în ce măsura oferta furnizorilor este adaptată mediului local de business", constată Alina Bîrsan, director Encore Research. 

ARIES Transilvania cuprinde 95 de membri: companii, administrații locale, universități, institute de cercetare, instituții catalizator, organizații preocupate de inovare, internaționalizare, schimb de bune practici. Transilvania IT Cluster, lansat de către ARIES sub numele iTech Transilvania, include 85 de membri, cu afaceri de 210 milioane de euro și  5.000 de angajați. TITC deține certificarea Gold Label.

Concluziile studiului

* 90% dintre companii consideră că digitalizarea a crescut avantajul competitiv și portofoliul de clienți
* Principalele beneficii asociate digitalizării privesc creșterea eficienței și productivității
* Producția și vânzările sunt cele mai pretabile pentru digitalizare
* Afacerile digitalizate vor crește în proporție de 35–40% la Cluj în următorii cinci ani
* Produsele destinate digitalizării reprezintă 76% din cifra de afaceri a companiilor IT din RNV

Istoria IT-ului clujean, gata în 2020

Attila Varga
, membru al Academiei Române, lucrează la prima istorie dedicată industriei IT din Cluj. "Este una dintre cele mai mari provocări pentru mine până acum. E o muncă foarte migăloasă, fiind nevoie de consultarea multor arhive, începând cu anul 1957, când la Institutul de Calcul s-au pus bazele actualei Facultății de Matematică și Informatică. Lucrarea presupune interdisciplinaritate, deoarece există punți de legătură între discipline. Am avut un proiect similar cu Liberty Park, prin reflectarea traseului în timp de la fabrica de piane la primul și cel mai mare parc tehnologic din România". Lucrarea va fi prezentată în limbile română, engleză și germană. Cele două volume vor acoperi trei  perioade: 1957-1965, 1965-1990,1990-2020. Analiza îşi propune o mutare a centrului de greutate spre poveştile de succes ale pionierilor IT-ului clujean, care aşteaptă să fie redescoperite din arhive.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza