Clujul, electrocutat de 1,1 miliarde

Electrica Furnizare Transilvania Nord, societate clujeană cu 1,1 milioane de clienţi, a fost înglobată, alături de alte două sucursale de stat, în Electrica Furnizare SA, companie cu sediul în capitală.

 

Clujul pierde din această vară intrări importante la bugetele locale. Electrica Furnizare Transilvania Nord (EFTN), societate pe acţiuni clujeană cu o cifră de afaceri de 1,16 miliarde de lei şi 1,1 milioane de clienţi din şase judeţe, a fost dizolvată fără lichidare, fiind înglobată, alături de alte două societăţi de profil, în nou-creata companie Electrica Furnizare Bucureşti.

"Stimaţi clienţi, cele trei companii de electricitate - Electrica Furnizare Transilvania Nord (EFTN), Electrica Furnizare Muntenia Nord (EFMN) şi Electrica Furnizare Transilvania Sud (EFTS) - au fuzionat începând cu data de 22.07.2011. În urma acestei fuziuni s-a înfiinţat societatea comercială Electrica Furnizare SA", şi-a anunţat clienţii Banca Transilvania. Cifra de afaceri şi personalul EFTN, companie care are ca obiect de activitate comercializarea energiei electrice, au fost constante în ultimii ani: în jur de 1,17 miliarde de lei şi aproape 400 de angajaţi. În schimb, societatea clujeană a trecut de la un profit net de 0,6 milioane de lei în 2009 la o pierdere de 28,3 milioane anul trecut, iar datoriile au urcat cu 40 de milioane de lei.

O cifră de afaceri superioară a realizat în 2010 EFTS Braşov, cu 1,37 de miliarde de lei şi un profit net de 1,07 milioane de lei, având datorii de 342 de milioane de lei, în timp ce EFMN Ploieşti a înregistrat afaceri de 1,29 de miliarde de lei şi un profit de 1,42 milioane, iar datoriile sale s-au cifrat la 323 de milioane. Angajaţii nu trec de 400 la nici una dintre societăţile înglobate: ploieştenii dispuneau de 350 de oameni, iar braşovenii, de 381 de salariaţi. Ca urmare a fuziunii, cele trei sucursale înglobează afaceri de 3,82 de miliarde de lei, peste 1.000 de angajaţi, dar şi datorii de 984 de milioane de lei şi pierderi cumulate de 25,8 milioane pe 2010, cea mai mare parte dintre acestea fiind generate de EFTN Cluj.

Societatea cu sediul pe str. Memorandumului nr. 27 este cel mai important furnizor de energie electrică din zona Transilvaniei, cu 1,17 milioane de clienţi în judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, şi funcţiona în această structură din 1 august 2007, dată la care s-a produs separarea activităţii de furnizare a energiei electrice de distribuţie. Structura clienţilor săi este: 93% consumatori casnici şi 7% agenţi economici. Acţionariatul era Electrica SA - 78%, Fondul Proprietatea (FP) - 22%. "Sora" sa, desprinsă acum patru ani, Electrica Distribuţie Transilvania Nord (EDTN), care şi-a transferat sediul pe str. Ilie Măcelaru nr. 28, a avut o cifră de afaceri mai redusă în 2010, de 510 milioane de lei, însă dispunea de un personal mult mai numeros, de 2.014 oameni. Dacă datoriile EDTN s-au redus la 271 de milioane, faţă de 495 de milioane acum doi ani, profitul este mai mic: 8,5 milioane în comparaţie cu 13,9 milioane în 2009.

"Divizarea fostului RENEL/CONEL a fost o mare prostie. Erau 300 de oameni care lucrau la strategii, împrăştiaţi apoi în toate părţile. S-a ajuns chiar să se traseze linii pe coridoarele sucursalelor pe care să circule angajaţii divizaţi în societăţi diferite. Am tras atunci un semnal de alarmă, însă mi s-a reproşat că de ce mă pun contra curentului. Actuala guvernare a mers în sens invers, adică nu ne mai vindem resursele, şi a propus crearea Electra şi Hidroenergetica, doi mastodonţi energetici, din producătorii rămaşi la stat, dar n-a fost de acord FP, care a blocat în justiţie aceste iniţiative", mărturiseşte un fost administrator al Electrica SA.

"După fuziunea celor trei filiale de furnizare, EFTN şi-a pierdut personalitatea juridică şi va fi subordonată noii companii", a precizat Arthur Roland El Hayes, directorul societăţii clujene. Potrivit unor surse din Electrica Furnizare, contractele încheiate de vechea societate vor rămâne valabile, iar cele noi vor fi încheiate cu compania bucureşteană nou-înfiinţată. Filiala clujeană va avea în subordine aceleaşi şase agenţii judeţene. "În actualele condiţii economice, companiile de energie tind să fuzioneze. E.ON a decis să fuzioneze companiile sale de energie şi gaze pentru a oferi un serviciu integrat", spun surse din EFTN.

Mesajul directorului general al noii societăţi, Mircea Pătrăşcoiu, apare pe ultimele facturi. "Electrica Furnizare SA preia toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din activitatea de furnizare a energiei electrice a celor trei societăţi. Reorganizarea nu va influenţa relaţiile pe care noi le desfăşurăm cu dumneavoastră, de facturare şi încasare a facturilor, noua societate urmând să deruleze în continuare toate activităţile comerciale ale celor trei firme care au fuzionat. Electrica Furnizare SA îşi va desfăşura activitatea de relaţii cu clienţii în aceleaşi agenţii de furnizare, oficii comerciale, puncte de relaţii cu clienţii şi casierii", a transmis Pătrăşcoiu.

Majoritatea energiei vândute de societatea clujeană era produsă din cărbune (28,7%), gaze naturale (27,3%), nuclear (27,2%), hidro (11,1%), conform raportului anual pe 2009 al EFTN. Cel mai mare furnizor de energie electrică din România era Enel Energie Muntenia (cotă de piaţă de 12%), urmat de Enel Energie (11%), EFTS şi EFMN, CEZ Vânzare, E.ON Moldova Furnizare (câte 8%), EFTN, ALRO (câte 7%), Complexul Energetic Craiova (5%), Electrica, Ehol Distribution (câte 3%), Buzzmann Industries, Elcomex, Electromagnetica, Petprod, Euro-PEC (câte 2%), consumul la nivel naţional fiind de 41.583 GWh.

Manager privat la Furnizare

Electrica Furnizare se numără printre primele companiile de stat propuse pentru a fi conduse de către un manager privat din 2011, alături de Poşta Română, TAROM, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim, după discuţii ale guvernul cu Fondul Monetar Internaţional. De anul viitor se alătură CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. Noii manageri vor câştiga lunar până la 75.000 de euro brut, la care se vor adăuga până la 4 milioane de euro anual dacă obţin un profit ridicat şi îndeplinesc criteriile de performanţă din contract.

Scurgere continuă de bani spre capitală

Încasările de anul trecut ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj au fost văduvite de ordinul ca taxele plătite de 33 de mari societăţi locale să fie preluate de Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili (DAMC). A fost o nouă mişcare de acest gen a Ministerului Finanţelor Publice, după transferul iniţial a peste 100 de societăţi clujene. "Clujul este unul dintre judeţele care contribuie cu cei mai mulţi bani la Bucureşti pentru că marilor agenţi economici din judeţ li s-a transferat sediul fiscal în capitală", a menţionat clujeanul Andrei Haas, actualul director al DAMC.