Clujul, în fruntea salariilor din România. Cât câștigă angajații în orașul cu cele mai mari venituri: Diferențe uriașe față de alte județe

Clujul se menține în fruntea clasamentului salarial din România.

Salariile din România în 2025 urmează traiectorii diferite: şoferii internaţionali de TIR câştigă între 9.000 şi 15.000 de lei net pe lună, în timp ce în zona de white-collar, joburile de top ating până la aproximativ 35.000 de lei net/lună pentru roluri senior/executive în IT şi financiar (AI/ML, CTO, Director Financiar), arată o analiză realizată de un furnizor de HR din România. Între timp, în mai multe judeţe, media salarială se menţine în jur de 4.000 de lei net.

Oraşele Cluj şi Bucureşti conduc clasamentele salariale, însă diferenţele între regiuni şi industrii arată o piaţă a muncii fragmentată, în care cererea pentru forţă de muncă specializată depăşeşte clar oferta.

În meseriile tehnice fără diplomă universitară, veniturile sunt ridicate. Sudorii şi operatorii CNC câştigă între 4.500 și 5.500 lei net/lună, iar electricienii obţin frecvent 6.000–8.000 lei net/lună, cu variaţii în funcţie de oraş şi industrie. În transporturi, şoferii internaţionali de TIR ating constant 9.000 lei net/lună, iar pe rute şi proiecte mai complexe pot ajunge chiar şi la 15.000 lei, arată analiza Prohuman APT, potrivit agerpres.ro.

Pe segmentul white-collar, competiţia este intensă pentru specialişti în AI. Un AI/ML Engineer câştigă între 15.000 și 25.000 lei net/lună, iar în partea superioară a pieţei apar pachete de până la 35.000 lei net/lună pentru roluri senior/executive precum CTO sau Director Financiar. La entry-level, tehnologia domină în continuare: un programator junior obţine 1.500–2.500 euro net/lună, iar un customer support care vorbeşte limbi nordice în oraşe precum Braşov porneşte de la 6.500 lei şi poate urca spre 9.000 lei net/lună.

În medie, salariul net în Bucureşti este de 6.749 lei, urmat de Cluj (6.335 lei) şi Timiş (5.755 lei). La polul opus, judeţe precum Vrancea, Vâlcea sau Vaslui rămân în jurul pragului de 4.000 lei net/lună. Pentru aceleaşi roluri, diferenţele pot atinge 30–40%, mai ales în IT, financiar-contabil şi inginerie.

„În 2025 nu s-a simţit o evoluţie pregnantă a salariilor în anumite industrii, ci au avut o creştere uşoară, naturală pentru a acoperi cât de cât inflaţia. Majoritatea companiilor au menţinut creşterea salarială anuală, însă fără să existe creşteri semnificative”, explică Ionela Borsan, Recruitment Manager.

Un alt semn al tensiunilor din piaţă este durata de recrutare, mai spune Bogdan Ragalie, Regional Manager la Prohuman APT. Dacă înainte un post blue-collar se acoperea în două săptămâni, astăzi procesul durează 4–6 săptămâni în oraşe precum Braşov, iar pentru poziţii tehnice sau IT, procesele se întind frecvent la 2–3 luni. „În Bucureşti, rolurile de specialişti ajung până la 90 de zile, pe fondul cerinţelor crescute şi al proceselor de selecţie mai complexe. În paralel, costurile de recrutare cresc în inginerie, energie (inclusiv verde), farma, IT&C şi financiar-contabil, din cauza deficitului de candidaţi şi a ofertelor salariale necesare pentru a atrage şi reţine talente”, completează Ionela Borsan.

„Schimbarea vine şi dinspre noile generaţii. Tinerii refuză programele rigide şi schimburile, cer predictibilitate, autonomie şi oportunităţi reale de creştere. Angajatorii care nu ajustează politicile interne: program, selecţie, beneficii, pierd rapid accesul la candidaţii potriviţi. Transporturile şi tehnologia trag în sus grilele salariale, în timp ce sănătatea şi construcţiile rămân sub presiunea deficitului de personal. Diferenţele dintre Bucureşti şi Cluj, pe de o parte, şi judeţele cu salarii minime, pe de altă parte, confirmă un ritm de dezvoltare neuniform. În cursa pentru forţa de muncă înalt calificată, câştigă companiile care combină salariile competitive cu flexibilitate, procese rapide de recrutare şi stabilitate”, susţine Sorina Donisa, CEO Prohuman APT.