News alert Clujul, în pericol să rămână fără spital regional

Clujul, în pericol să rămână fără spital regional
Întâlnirile dintre Corina Crețu și Viorica Dăncilă au avut rezultate zero

Guvernul a decis etapizarea construirii celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) până după 2021, fără a da un termen clar de finalizare.

“Documentaţia tehnică care înseamnă studiu de fezabilitate, proiect tehnic, proiect de execuţie, design, maparea serviciilor este în cuantum de 120 de milioane de euro pentru toate cele trei spitale. Costul construcţiei şi al dotării fiecărui spital în parte ne duce la o medie de 400 de milioane de euro per spital.

Atunci, având în vedere alocarea financiară din fonduri europene, pe actuala perioadă de programare, pentru cele trei spitale regionale de 150 de milioane de euro contribuţie UE şi 150 de milioane de euro contribuţia României, am decis etapizarea construcţiei acestor spitale.

În sensul că din actuala perioadă de programare să plătim documentaţia tehnică, tot pachetul de pregătire pentru construcţia spitalelor, având în vedere perioada de timp care se întinde undeva până la jumătatea anului 2020 cu pregătirea acestor construcţii de spitale, am luat în calcul etapizarea şi pentru perioada următoare de programare care începe imediat în anul 2021″, a declarat Rovana Plumb, conform G4Media.

Construirea celor trei spitale a fost convenită de fostul premier Victor Ponta cu Comisia Europeană (CE) în 2014. Avertismentul privind pierderea fondurilor a venit chiar de la Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională. La prima întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, în februarie, Creţu a criticat clar întârzierea în proiectul spitalelor regionale.

Comisarul european a atras atenția în privința întârzierilor majore şi în mandatul guvernului Tudose, după o întâlnire cu ministrul de atunci al Sănătăţii, Florian Bodog. Dăncilă însăşi a recunoscut că guvernul e în întârziere cu proiectul şi a încercat să plaseze responsabilitatea pe predecesorii săi.

Proiectul celor trei spitale regionale a fost convenit în 2014 de guvernul Ponta şi CE, cu o finanţare parţială de 150 milioane de euro din fonduri europene. Suma proiectului era estimată la 600 milioane de euro pentru toate cele trei spitale regionale. Cu alte cuvinte, România ar trebui să cheltuiască 450 milioane de euro din bugetul naţional sau din împrumuturi.

În 2015 proiectul nu a avansat. Crizele politice şi demisia guvernului Ponta au avut un impact asupra celor trei spitale, astfel încât nu au fost definite nevoile pentru acestea. Nu a fost elaborat planul de dezvoltare, care reprezenta o condiţie esenţială pentru ca finanţarea de la CE să fie aprobată.

În 2016, guvernul Cioloş a aprobat planul cerut de CE, a alocat terenurile necesare în cele trei oraşe, iar ministrul Vlad Voiculescu a încheiat un acord cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acordul, de 1,5 milioane de euro, presupunea ca BEI să realizeze studiile de fezabilitate, documentaţia şi organizarea licitaţiilor pentru construirea efectivă şi dotarea spitalelor.

A urmat schimbarea unora dintre terenurile deja alocate, ceea ce a dus la apariţia unor întârzieri suplimentare. Problema terenurilor a fost recunoscută de actualul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea. Întârzierile au continuat să se acumuleze.

Într-o întâlnire cu Florian Bodog, în 2017, la Bruxelles, comisarul Corina Creţu arăta că studiul de fezabilitate pentru cele trei spitale trebuie finalizat până în martie 2018, iar depunerea proiectelor până în luna aprilie 2018.

A dat de pământ cu guvernul, la Bruxelles

Într-un acces de furie, comisarul Corina Crețu a mărturisit, la Bruxelles, că a reușit să recupereze 3 miliarde de euro pentru România, în special pentru proiectele de infrastructură, bani pe care altfel trebuiau scoși din bugetul național. “Nu mai accept insultele Guvernului României pentru munca pe care o fac. De când am preluat funcția de comisar, am făcut eforturi de fazare a unor proiecte din exercițiul financiar precedent. Din păcate, țara a pierdut 2 miliarde de euro din proiectele de infrastructură. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri". 

Comenteaza