Clujul îşi face trasee strategice de turism

Laguna Roşie din Aghireşu, Dealul cu Fluturi, Vâltoarea de la Bologa, Lacul Ştiucii, Rezervaţia Valea Legii, Peştera Ponorul Lespezi, Rezervaţia de liliac sălbatic Izvoru Crişului, Lacurile din Valea Sărată, Cascada Ciucaş din Corneşti, Cheile Ocolişelului, Ţâcla Gravii din Mărişel sau Nămaşele din Muntele Mare sunt obiective incluse în noile circuitele de turism ale Clujului.

Universitatea Babeş-Bolyai - Facultatea de Business a devenit partener al proiectului Innovative and Responsible Tourism Territories (IART), în care mai sunt implicate regiunile Aragon (Spania), Kozan (Grecia) şi Yambol (Bulgaria). La nivelul judeţului, iniţiatorii proiectului au identificat 253 de obiective turistice, printre care se numără castele, biserici, cetăţi, rezervaţii, staţiuni, lacuri, dar şi evenimente şi obiceiuri precum Festivalul Cartofului, Măsurişul Oilor, Udatul Paparudei, Festivalul Măceşelor, specialităţi locale ca plăcinte moţeşti, palaneţe, siropuri din fructe de pădure, miere, turtă dulce, săpun de casă, pălării, meşteşuguri gen podoabe din mărgele, mobilă rustică, dantelă croşetată, broderie spartă, îngeraşi din pănuşi, ceramică pe roată, ştergare tradiţionale, pictură pe coji de ouă.

Aceste obiective sunt grupate în şapte zone: Dej-Gherla (51), Suatu-Cojocna (18), Turda (28), Muntele Băişorii-Iara (21), Beliş-Gilău-Mărişel (40), Huedin-Răchiţele-Sâncraiu (36), Cluj-Napoca-Feleacu (52). Până acum s-au înscris în reţea 28 de pensiuni şi cabane, agenţii de turism, muzee, centre de agrement, asociaţii de meşteşugari şi de promovare ecologică. "În principiu, membrii grupului de la Cluj au propus câte un circuit tematic specific fiecărei zone: Gherla-Sic, cu tentă culturală, tradiţii, obiceiuri; Mărişel, turism activ, cu bicicleta sau pe jos, cu puncte turistice sau un traseu al apei, la barajele de pe Someş. Am înfiinţat o platformă online, vom edita un ghid de bune practici şi vom crea evenimente de capitalizare. Avem în vedere şi o colaborare cu Asociaţia de Promovare a Turismului Clujean, tocmai am fost informaţi de la primărie că s-a înfiinţat aşa ceva. Noi nu ştiam de ea, dar este foarte bine", a declarat cordonatorul proiectului, Valentin Toader.

Printre traseele tematice propuse aici se numără cel al bisericilor de lemn şi reformate, cel al rezervaţiilor şi zonelor protejate sau cel al meşteşugurilor populare, cu vizitarea târgurilor locale, însă participanţii la proiect au venit şi cu idei de turism combinat. "Există acel turism activ, nelegat de anumite obiective specifice. Sunt expaţi care vin de mai mulţi ani la Cluj, interesaţi de anumite peisaje. Aceştia sunt turişti individuali, care îşi fac ei traseul, însă vor să ştie şi care sunt cele mai interesante 10 biserici din cele 30-40 din judeţ", a remarcat Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca. "Turismul organizat reprezintă cam 80% din piaţă. Poate să fie un program complex, care să includă Grădina Zmeilor, o componentă culinară, meşteşuguri. Chiar şi strategia naţională pe ecoturism a prins acest aspect. Cazările fără program nu prea funcţionează, nici destinaţia fără identitate nu merge. Trebuie să identifici genul de program pentru genul de turism ales", consideră Mugur Pop, preşedinte al Asociaţiei Descoperă Natura. "Trebuie să ne daţi cea mai frumoasă zi pentru zona respectivă. Aşa poate vom mai sta încă o zi aici", au concluzionat participanţii.

Obiective de interes din Cluj-Napoca

* Dealul Cetăţuii: adăpostea garnizoana şi depozitul de armament al oraşului, închisoare în timpul Revoluţiei de la 1848
* Grădina Botanică: şase sere cu palmieri, vegetaţie din Australia, plante suculente, ferigi şi orhidee
* Turnul Croitorilor: aruncat în aer pentru a nu cădea în mâinile imperialilor, transformat în centru de cultură urbană şi cafenea
* Piaţa Unirii: ansamblu arhitectonic gotic, baroc şi neobaroc: Biserica Sf. Mihail, Statuia Matei Corvin, Palatul Banffy, Strada în Oglindă, Hotelul Continental
* Napoca Romană: lângă Parcul I.L. Caragiale s-a descoperit o casă cu instalaţie de încălzire prin pardoseală - bazată pe hypocastum
* Biserica Sf. Mihail: ghiulelele otomane cu care a fost bombardată au rămas încastrate în zidul edificiului gotic
* Strada în Oglindă: ansamblu construit simetric; pentru deschiderea străzii pe porţiunea dinspre J. Bolyai au fost dărâmate în 1898 patru case renascentiste
Parcul Etnografic: include biserica de lemn din Cizer-Sălaj, construită în 1773 de Horea (Nicola Ursu)
* Muzeul Transilvaniei: conţine o mumie egipteană autentică în sarcofagul ei de lemn pictat, o ţeavă de tun cu ghiulele

Sursa: IART

Atracţiile Navarrei: rafting şi somon cu asparagus

Una dintre sursele de inspiraţie pentru Cluj o reprezintă regiunea Navarra (Spania), având capitala în Pamplona. Oraşul are biserici şi catedrale, o primărie cu arhitectură barocă, iar în împrejurimi există multe localităţi pitoreşti. Primăvara acolo se practică raftingul, ciclismul, pescuitul; toamna - excursiile montane, iarna - schiatul sau săniuşul, iar vara sunt organizate festivaluri şi curse de cai. În regiune există specialităţi gastronomice precum lichiorurile de Navarra, fasolea roşie, ciupercile de pădure, vierul în sos ori somonul cu asparagus.