Clujul îşi mai desenează o „strategie". Ce lipseşte economiei locale

Primele elemente de analiză preliminară şi un studiu în rândul angajatorilor şi angajaţilor din Cluj au adus pentru oamenii de afaceri concluzii pe care deja aceştia le punctaseră anterior. Reprezentanţii mediului economic au mai atras atenţia că studiul prezentat nu are suficienţi participanţi pentru a fi cu adevărat relevant şi au amintit că municipiului a mai avut o astfel de "strategie" în urmă cu ceva ani, din care multe obiective nu au trecut deloc de la hârtie în practică.

Reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai, partener în desenarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru următorii 7 ani, oficiali ai administraţiei locale, în frunte cu primarul Emil Boc, şi câţiva reprezentanţi ai mediului de afaceri au participat la dezbaterea de ieri privind componenta economică din viitoarea strategie a oraşului. Strategia de dezvoltare este realizată de Primăria Cluj-Napoca în colaborare cu UBB şi ar trebui finalizată anul următor, când va fi prezentată Consiliului Local spre aprobare. Informaţiile obţinute au fost sintetizate într-o analiză preliminară a economiei municipiului Cluj-Napoca şi un raport de cercetare, prezentate ieri reprezentanţilor din mediul de afaceri.

Municipiul are o importantă componentă industrială, dar este un oraş de servicii: serviciile şi comerţul generează mai mult de 50% din cifra de afaceri a municipiului, potrivit datelor susţinute de reprezentantul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Bogdan Moldovan. În ultimii ani, 75% din totalul investiţiilor s-au dus spre industrie, a mai punctat acesta. Domeniul financiar contribuie cu cea mai mare „felie" în segmentul servicii, aducând 60% din totalul cifrei de afaceri cumulate de companiile din acest sector. Chiar dacă zona financiară este foarte bine reprezentată (cu un grup bancar cu sediu la Cluj), şi sectorul IT&C este unul de perspectivă pentru municipiu: companiile cu activitate în zona realizării de software adună 3.600 de angajaţi.

Calitatea infrastructurii şi incompetenţa mediului politic, dar şi birocraţia sunt printre principalele probleme locale care împiedică dezvoltarea economică a Clujului, în opinia investitorilor şi angajaţilor. Asta reiese dintr-un studiu realizat în rândul asociaţilor, acţionarilor şi/sau top managerilor şi, respectiv, angajaţilor firmelor/organizaţiilor cu activitate în raza municipiului Cluj-Napoca. Perioada de colectare a datelor a fost 12 septembrie - 28 octoctombrie 2013, iar analiza fost realizată cu 163 respondenţi. Probleme sunt şi în ceea ce priveşte onestitatea şi transparenţa autorităţilor locale, consideră investitorii. „Vorbim de percepţii acum. S-ar putea ca autorităţile să vrea să fie transparente şi să nu le iasă", a spus Ovidiu Moisescu, de la FSEGA. Tot cu probleme de percepţie se confruntă şi Turismul în studiul „ajutător" pentru viitoarea strategie a oraşului. „Din punctul de vedere al respondenţilor din Turism (doar 3, n.red.) nimic nu e prea bine. Percepţia mediului de afaceri este însă că lucrurile nu stau rău", a mai spus Moisescu. Absolvenţii nu sunt percepuţi ca fiind suficient de bine pregătiţi, însă percepţia privind calitatea învăţământului clujean este bună. Mediul de afaceri mai are nevoie de ameliorarea infrastructurii care să permită legături comerciale naţionale şi internaţionale, de îmbunătăţirea calităţii reţelei locale de transport rutier şi de extinderea infrastructurii de afaceri (spaţii comerciale şi hale).
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenţi la dezbatere au avut de făcut numeroase observaţii în urma prezentărilor, alături de cea că relevanţa analizei este discutabilă în condiţiile în care numărul respondenţilor este redus. „Concluziile sunt cele pe care le cunoaştem şi noi, dar sistematizarea lor e utilă. Marile probleme sunt birocraţia şi lipsa foarte periculoasă de interes pentru antreprenoriat. Trebuie să punem măsuri în strategie în acest sens. Avem un antreprenoriat îmbătrânit, trebuie să stimulăm tinerii să înceapă afaceri", a subliniat Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. „Relevanţa sondajului trebuie amplificată, e nevoie de mai mulţi participanţi. Apoi mai trebuie spus că noi avem o strategie, cea din 2006. Trebuie să ne uităm acolo, să vedem ce am gândit atunci şi cât din ce am gândit am şi pus în practică. Multe dintre obiectivele de acolo nu s-au realizat. Ori sunt prea teoretice, ori criza a lovit prea puternic şi le-a blocat", a subliniat Iosif Pop, preşedintele ImoFinance. Omul de afaceri a mai menţionat că transportul este un punct nevralgic în discuţiile despre economia judeţului şi că ar fi necesară gândirea transportului în termenii unei strategii pentru aria metropolitană. La rândul său, Adrian Coroian, preşedintele Ligii Intreprinzătorului Român, a subliniat importanţa sectorului întreprinderilor mici, care au nevoie de sprijin. "Companiile mari, investitorii străini au primit tot timpul facilităţi şi scutiri. Nu spun că e rău, dar politica de sprijin a mediului economic trebuie dusă indiferent de mărimea investitorului. Antreprenoriatul e acum cel mai exploatat segment", a spus Coroian.

Asupra numărului redus al respondenţilor pentru analiză a atras atenţia şi consulul onorific al Franţei la Cluj, Pascal Fesneau: studiul s-a limitat la Cluj-Napoca, în condiţiile în care companiile din industrie au activitate mai ales în afara municipiului, în alte localităţi din judeţ. "O economie trebuie să fie echilibrată. Fără industrie nu sunt servicii. E ca şi cum am promova un hotel restaurant doar cu sala de mese. Dacă nu se priveşte întregul bazin economic nu se va putea face o politică omogenă. Degeaba promovezi doar oraşul Cluj-Napoca, dacă aici nu ai unde să pui o hală de 3-4.000 mp, iar investitorul găseşte teren la Jucu. Zona metropolitană e absolut necesară. Trebuie să trecem la altă viteză pe acest subiect", a spus Fesneau. O altă problemă majoră pentru mediul economic ţine de segmentul educaţiei. "Avem prea mulţi absolvenţi şi situaţia nu este corelată cu necesităţile companiilor. Ne lipsesc absolvenţii pregătiţi practic, avem nevoie de învăţământ postliceal", a subliniat Fesneau.