Clujul pregăteşte prima clădire eco publică. Pereţi din paie şi lână

Universitatea Tehnică (UTCN) va avea prima clădire publică „verde” din România. Proiectul a fost propus de Laboratorul de Ingineria Iluminatului din cadrul instituţiei care vizează o construcţie din materii prime locale, pereţi din paie la parter şi din lână la etajul întâi.

„În Cluj majoritatea proiectelor de clădiri de birouri au o asemenea certificare, BREEAM sau LEED, dar nu avem încă nicăieri un proiect public - facultate, şcoală, grădiniţă – de acest gen, ceea ce spune multe despre caietele de sarcini în domeniul construcţiilor. Clădirea „verde” presupune nu numai materialul de construcţie sau că are consum energetic zero, ci şi cum este terenul, cum se face transportul.

Noi am propus un proiect interdisciplinar în cadrul UTCN, pe bază de voluntariat, pentru o clădire de 4.700 mp, putem să ne ocupăm de managementul acestuia. O astfel de clădire este folosită în scop educaţional, fiind în acelaşi timp şi un bun vehicul de marketing. Vor participa studenţi, dar şi specialişti, iar materialele de construcţie vor fi locale”, a subliniat Dorin Beu, preşedintele Comitetului Naţional Român de Iluminat.

Consum aproape zero la hoteluri

Andrei Ceclan, reprezentant al UTCN, a coordonat un proiect de eficienţă energetică la trei unităţi turistice din România, finanţat cu fonduri europene, după un model de boutique hotel ecologic din Viena. „Am evaluat aceste clădiri bucată cu bucată, „cojocul”, echipamentele, instalaţiile, iar ţinta a fost să le aducem de la clasificarea C a certificatului energetic la o clasificare sub A.

În primul caz, consumul anual de energie s-a redus, în prima fază, de la 750 la 565 MWh, în al doilea, de la 292 la 177 MWh, în al treilea, de la 1.678 la 1.416 MWh. Investiţiile sunt considerabile, dar sunt şi soluţii de finanţare. Aceste hoteluri au început să implementeze soluţiile şi le vor finaliza până în 2017. Acest lucru le va permite să aibă un consum energetic aproape zero şi să crească gradul de ocupare, deci şi atractivitatea lor pe piaţă”, a subliniat inginerul clujean.

Producţia de energie de pe acoperişul casei

Chiar şi giganţii energiei îşi pun problema reducerii consumului în clădiri. „În România, marile termocentrale au jucat rolul lor în perioada în care au fost create. Un asemenea obiectiv costă 1 miliard de euro şi a fost proiectat pentru 20 de ani, iar investiţia ar trebui amortizată. Mari companii, precum Samsung sau Tesla, lucrează la producţia de baterii de mare capacitate, utilizate pentru echilibrarea sistemului sau baterii mai mici pentru clădiri, locuinţe.

Chiar şi consumatorii se schimbă, ei vor deveni „prosumatori”; în Germania mulţi proprietari de locuinţe produc curent cu panouri fotovoltaice, nu numai consumă, aici încă nu există legislaţie în acest sens. Oamenii  se plâng de preţul facturilor, dar să nu uităm că în Germania preţul de producţie este mult mai mare. Vrem să continuăm cu soluţiile vechi sau să creăm viitorul copiilor noştri? Tehnologia pentru energiile regenerabile costă bani”, avertizează Frank Hajdinjak, director general al E.ON România. 

Clădiri împachetate, clădiri reciclate
 
Sustenabilitatea clădirilor se pune şi în cazul celor vechi. „Dacă vrem să prezervăm clădirile existente trebuie să ne gândim la transformarea lor, pentru că aceste clădiri trebuie folosite, nu doar conservate. Nu în ultimul rând, trebuie să aducă un plus proprietarului, altfel investiţia în acestea nu se justifică. În afara clădirilor publice, a căror reabilitare nu se face în vederea obţinerii unui profit.

Pe de altă parte, să nu uităm că resursele planetei sunt limitate, ne cam înghesuim, iar clădirile nu se mai fac „pentru vecie”. Clădirile temporare câştigă tot mai mult teren, deoarece acestea pot fi despachetate, mutate, transformate în altceva, iar materialele pot fi reciclate”, este de părere Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Bani risipiţi de autorităţile publice

„Autorităţile locale cheltuiesc anual 2 miliarde de euro în domeniul construcţiilor, 19% din produsul intern brut. Am constatat că, deşi România a promis că, până în 2008, 50% din achiziţiile publice vor fi „verzi”, în 2012, când am monitorizat noi, încă nu s-a ajuns la acest procent. Autorităţile nu fac un calcul al ciclurilor de viaţă a clădirilor, al costurilor de achiziţie, utilizare, întreţinere, reciclare”, constată Anamaria Stroia, specialist de mediu.

Cu toate acestea, producătorii de soluţii energetice au mai multe proiecte în Cluj, inclusiv publice. „Am implementat soluţii de iluminat la Teatrul Naţional, Primăria Cluj-Napoca, Sala Polivalentă, Piaţa Avram Iancu, Bulevardul Eroilor, City Plaza, Cora. În plus, Clujul este printre puţinele universităţi care produc specialişti bun în iluminat”, precizează Bogdan Lupu, university manager la Philips Lighting România.

Asociația The City of Green Buildings a organizat la Cluj o dezbatere referitoare la conceperea clădirilor "verzi" și la transformarea clădirilor existente. Cu acest prilej, au fost prezentate cele mai recente inovații, tendințe, preocupări, provocări practice, politice și comerciale întâlnite în domeniul clădirilor sustenabile, dar și cele mai bune soluții adoptate. Ediția de anul acesta se bazează pe provocările întâlnite atunci când se dorește reabilitarea clădirilor existente pentru a îndeplini cerințele necesare unei atestări din punctul de vedere al sustenabilității. 
 

Soluţii folosite pentru o locuinţă verde

• Termoizolaţie cu vată minerală bazaltică

• Cărămizi din argilă, cu goluri

• Ferestre cu vitraj triplu stratificat

• Încălzire/răcire cu pompă de căldură aer-apă, prin pardoseală

• Panouri solare

• Sisteme de umbrire controlate automat/manual

• Ventilaţie cu recuperare de căldură

• Iluminat cu led

• Robinete cu debit redus

• WC dual flash

• Uşi de lemn tratate fără emisii de formaldehidă

• Fântână pentru irigaţii

 
Sursa: proiect Remus Maruşciac