Clujul, primul pol economic al României după Capitală. Câte investiții a atras și cât s-a cheltuit

Bucureștiul este primul pol economic al României, iar Clujul ocupă locul secund în acest clasament.

România are trei poli ai bunăstării economice, ceea ce influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor.

Prodecan FSEGA Cluj: „Relația dintre provincie și Capitală generează frustrări atât în provincie, cât și în București”

București este pe primul loc în România din punct de vedere economic, pe poziția a doua se află Cluj-Napoca, iar Timișoara ocupă ultima treaptă a podiumului. După urmează Brașov, Iași și Constanța. Pe ultimele trei locuri în acest top se află Botoșani, Vaslui și Călărași.

„Relația dintre capitală și provincie rămâne un subiect sensibil în România, generând frustrări atât în provincie, cât și în București. Pe de o parte, locuitorii din provincie consideră frecvent că dezvoltarea lor este încetinită din cauza lipsei de resurse, în timp ce mulți dintre bucureșteni cred că fondurile generate în capitală sunt redistribuite în județele cu performanțe economice mai slabe. Pe de altă parte, România nu este caracterizată doar de diferențele de dezvoltare dintre capitală și provincie, ci există și diferențe semnificative între municipii diferite”, explică Rácz Béla-Gergely, membru al echipei de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM), prodecan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, citat de economica.net.

Bilanțul investițiilor străine și cheltuielilor de la Cluj

Anul trecut, Bucureștiul a atras 56% din totalul investițiilor străine directe din România (64,7 miliarde de euro), iar județul Cluj (polul 2 de creștere) a atras 2,5% din totalul investițiilor străine directe din România (2,9 miliarde de euro), adică cu peste 22 de ori mai puțin. O altă consecință a acestui efect distorsionant, mult amplificat în cazul României, este că PIB-ul (PPS, 2022) pe cap de locuitor din București este de 62.900 de euro, mai mare decât cel din Viena, de exemplu, care este de 50.400 de euro, susțin cercetătorii RoEM.

Conform sursei citate, în perioada 2020-2023, cheltuileile totale medii anuale ale administrațiilor locale din Cluj-Napoca au fost de aproximativ 450 de milioane de euro, în timp ce în București a fost de 2 miliarde de euro. Dacă împărțim aceste sume pe cap de locuitor, rezultă o cheltuială de aproximativ 1.600 de euro pe locuitor în Cluj, 1.400 de euro pe locuitor în Timișoara și de 1.200 de euro pe locuitor în București. Cu toate acestea, spun specialiștii RoEM, în cazul capitalei, o parte din serviciile publice, precum Metrorex sau Arena Națională, sunt finanțate și direct din bugetul central, ceea ce echilibrează cheltuielile reale pe cap de locuitor între orașele menționate.

Specialiștii RoEM consideră că este mai important să fie create condițiile necesare pentru ca regiunile rămase în urmă să se poată dezvolta din propriile resurse, un factor esențial pentru acest lucru fiind accesibilitatea infrastructurii, inclusiv a autostrăzilor. Pe lângă acesta, digitalizarea și dezvoltarea tehnologică poate juca un rol cheie, precum și capacitatea administrațiilor locale de a atrage cu succes fonduri europene.

Prin implementarea unei combinații a acestor măsuri, precum și prin creșterea transparenței transferurilor între bugetul central și bugetele administrațiilor locale, nu ar crește doar percepția echității, ci și echitatea reală și, nu în ultimul rând, eficiența economică a întregii țări, susțin economiștii RoEM.

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai.