Clujul promovează cramele Ardealului

Primele intrate în program sunt judeţele Sălaj şi Satu Mare, printre cele vizate fiind Alba, Sibiu sau Cluj. „Zona Transilvaniei a fost considerată propice mai ales pentru vinurile albe deoarece clima era mai rece, însă constatăm că temperaturile au devenit din ce în ce mai ridicate şi aici, în urma încălzirii globale. Chiar şi în Anglia au apărut vinuri din struguri produşi acolo. În consecinţă, la noi strugurii sunt culeşi mai devreme cu două săptămâni şi puţini producători mai rămân cu ei în vie înainte de 1 octombrie. 
 
Acum se produc în Transilvania şi vinuri roşii, chiar foarte bune. Noi vrem să promovăm mai ales producători de talie mică şi mijlocie, mai puţin cunoscuţi, dar care au vinuri naturale, fără chimicalele de care se mai folosesc cei care fabrică la nivel industrial. Am început cu cramele din zona de nord de Cluj, Carastelec (Sălaj) şi Beltiug (Satu Mare), dar ne vom extinde şi în cea sudică, cam pe o rază de 200 km în jurul Clujului”, susţine Tibor Bone, promotorul programului.
 
Conceptul, denumit "Winesylvania", presupune deplasarea cu microbuze sau autocare la una dintre cramele alese, fără a li se spune turiştilor care este aceasta. Ei sunt familiarizaţi pe drum cu zona viticolă Transilvania, cu tehnologia obţinerii vinului. La faţa locului, le este prezentată de către reprezentanţii producătorului podgoria, istoria locului, strugurii cultivaţi, procesul tehnologic, pivniţele, produsul final. Ei au posibilitatea de a degusta 6-10 feluri de vin şi mâncăruri tradiţionale, combinate corespunzător. La final, turiştii fac propria evaluare asupra cramei, a vinurilor degustate, a atmosferei, în vederea perfecţionării programului.
 
„Noi suntem o cramă de familie, am optat pentru procedee tradiţionale, folosim drojdia clasică, nu cea selecţionată. Ne aflăm acum în al doilea an de conversie pentru vinuri bio. Din păcate, anul acesta vom avea dificultăţi - producătorii viticoli nu au primit încă niciun leu de la stat, ca despăgubiri. La început am fost încadraţi ca zonă în Dealurile Crişanei, nu în Dealurile Sătmarului, însă am obţinut până la urmă ceva ce era normal. Clujeni ştiu să savureze un vin la adevărata valoare, reprezintă un public sofisticat”, apreciază Csilla Serli, administrator al Cramei Nachbil.

• Nachbil (Beltiug, Satu Mare) 

Se întinde pe 25 ha, formate din 25 de parcele achiziţionate de la localnici. Tradiţiile viticole atestate datează din 1085, aici există 300 de pivniţe pe aceste dealuri, majoritatea create de şvabii colonişti aduşi din Oberschwaben (Germania), cărora li s-au dat terenuri viticole scutite de dijmă pe doi ani. Proprietarii cramei înfiinţate în 1999 sunt Johann Brutler şi Mihai Lieb. Viţa nouă a fost adusă din Austria. Vinurile cele mai apreciate: Syrah, Cabernet Sauvignon, Traminer, Blaufraenkisch, Chardonnay.

• Vinca (Carastelec, Sălaj)

Suprafaţa podgoriei este de 23 ha, cu expunere sudică, dispusă în formă de amfiteatru. Strugurii de pe cele 300 ha cultivate erau folosiţi în trecut pentru fabricarea vinului spumant Silvania, la Şimleu, însă după retrocedări, majoritatea viilor vechi au dispărut. După ce au achiziţionat 67 de parcele pe care au pus viţă nouă, investitori din Ungaria au investit 5 milioane de euro în cramă şi utilaje, inclusiv din fonduri europene. Prima producţie de struguri a fost în 2013. Cele mai cunoscute vinuri: Friza, Pinot Noir, Riesling de Rhin, Fetească Regală.