Clujul, un exportator de duzină. Aducem dublu față de cât producem

Județul Cluj are o balanță comercială negativă de peste 1 miliard de euro pe an. Nici măcar nu intră între primele 10 din țară în privința exporturilor, iar bunurile pe care le importă au crescut în trei ani de la 2,04 la 2,54 de miliarde de euro.

Bucureștiul este de departe cel mai mare importatori, cu 30% din importurile de bunuri de anul trecut (22 din cele 75 de miliarde de euro), arată un studiu al portalului Analize Economice. Multe dintre importurile făcute de firmele din capitală se distribuie în restul țării, după cum și cele făcute în județele cu orașe mari se distribuie la nivel zonal.

Totuși, la nivel de date teritoriale situația arată prost în cazul capitalei, deficitul comercial din regiunea București - Ilfov depășindu-l cu mult pe cel înregistrat la nivel național. Ilfovul este al doilea importator al țării, iar în primii cinci mai intră Timiș, Argeș și Prahova. Vaslui, Mehedinți și Gorj au cele mai mici valori de anul trecut.

Cine consumă și cine produce mai mult

“Capitala, Timișul, Argeșul, Aradul și Brașovul au fost cei mai mari exportatori din 2017. Surprinzător, în primii 10 exportatori nu regăsim vreun județ precum Clujul, acesta situându-se abia pe locul 12, cu o valoare a exporturilor de 1,5 miliarde de euro.

Datele din anii 2015 și 2016 ne arată că Timișul a devenit al doilea exportator al țării în 2016, depășind astfel Argeșul care tradițional era pe locul doi după capitală în privința bunurilor exportate. Cele mai mici exporturi din 2017 s-au realizat în județele Teleorman, Giurgiu și Gorj.

Am putea fi tentați să spunem că datele privind exporturile și importurile de la nivel de județe ne arată două Românii, una care produce și una care consumă, doar că realitatea este puțin mai complicată, în sensul că în timp ce exporturile se suprapun în mare parte pe economia județelor, importurile la nivel de județe sunt distorsionate de sediile comerciale ale companiilor de comerț.

Asta înseamnă că o companie de comerț cu sediul în capitală sau la Cluj va importa produse pentru toate județele, dar suma importurilor va fi trecută doar în dreptul capitalei sau a județului Cluj”, remarcă analistul Gheorghe Sofian.

Producția locală nu ține pasul cu creșterea consumului

24 de județe au înregistrat anul trecut excedent comercial în 2017, deși acesta este în scădere față de anul anterior. Argeșul are +1,39 miliarde de euro, pe doi se află Alba, cu +1,05 miliarde, pe trei, Timiș (+0,9 miliarde), urmate de Olt și Sibiu, cu câte +0,6 miliarde.

Capitala a avut cel mai mare deficit comercial (-4,3 miliarde de euro), urmată de Prahova (-1,06 miliarde) și Cluj (-1,02 miliarde). Creșterea consumului a antrenat avansul importurilor care la rândul lor au adâncit deficitul comercial din ultimii trei ani pentru că exporturile nu au putut ține pasul.

România a exportat în 2017 bunuri de 62,6 miliarde de euro, cu 5 miliarde peste 2016 (+9,1%), însă importurile au crescut mai susținut, cu 8,2 miliarde (+12,2%). Balanța comercială din 2017 a înregistrat un deficit în creștere cu 30% față de anul anterior, corespunzând unei creșteri efective de la 9,9 la 12,9 miliarde de euro.

Top export

  1. București             10,6 mld. euro

  2. Timiș                     6,29 mld. euro

  3. Argeș                    6,02 mld. euro

  4. Arad                      3,44 mld. euro

  5. Brașov                  3,24 mld. euro

  6. Sibiu                     2,96 mld. euro

  7. Alba                      2,46 mld. euro

  8. Ilfov                      2,38 mld. euro

  9. Prahova               2,28 mld. euro

  10. Constanța            2,00 mld. euro

 

Top import

  1. București            22,6 mld. euro

  2. Ilfov                     6,69 mld. euro

  3. Timiș                   5,32 mld. euro

  4. Argeș                   4,63 mld. euro

  5. Prahova              3,34 mld. euro

  6. Arad                    3,11 mld. euro

  7. Constanța          2,69 mld. euro

  8. Cluj                      2,54 mld. euro

  9. Sibiu                    2,34 mld. euro

  10. Brașov                2,01 mld. euro

Sursa: INS

Comenteaza