“Companiile clujene de IT trebuie să facă pasul de la outsourcing la inovare”

“Companiile clujene de IT trebuie să facă pasul de la outsourcing la inovare”
Mihai HULEA, manager de proiect R&D and Future Technologies, NTT DATA Romania

Mihai HULEA, manager de proiect R&D and Future Technologies în cadrul companiei NTT DATA Romania, descrie modalitățile concrete de operaționalizare a proiectelor informatice, în contextual actualei crize generate de COVID-19.

Există proiecte medicale ale companiei care ar putea ajuta în astfel de situații?

Noi coordonăm o echipă care elaborează proiecte medicale în colaborare cu colegi din Japonia, SUA, Brazilia. Am elaborat un sistem inteligent, care colectează și monitorizează semnalele vitale ale pacienților internați la anestezie terapie intensivă (ATEI), generând alarme de avertizare atunci când starea pacienților devine critică.

Sistemul utilizează inteligența artificială și datele istorice ale pacienților pentru a crea modele pentru predicția evenimentelor critice. Sistemul comunică cu echipamentele medicale pentru colectarea semnalelor vitale ale pacienților. Prototipul a fost realizat la un spital în Spania, iar medicul poate vizualiza informațiile pe telefonul mobil. Observă detalii referitoare la pacient, starea în care se află acesta, medicația administrată și strategia terapeutică recomandată.

Un alt proiect demarat la nivelul grupului NTT DATA Romania, vizează capacitatea de identificare a afecțiunilor organice, pe baza datelor furnizate de imagistică medicale. Acesta a fost conceput pentru detectarea cancerului, însă echipa investighează posibilitatea adaptării şi utilizării acestuia pentru noul virus COVID-19. La Cluj preconizăm un parteneriat cu mediul academic, în scopul concretizării viitoarele proiecte IT în domeniul medical.

Mai aveți și alte proiecte care pot fi adaptate?

Am lucrat la implementarea unei aplicații ce permite colectarea, procesarea și vizualizarea informaţiilor biometrice – contracţia musculară, bătăile inimii, generate de un tricou realizat dintr-un material special. Tricoul este produs în cadrul grupului NTT DATA Romania.

Tricoul împreună cu aplicaţia dezvoltată de noi au fost folosite deja în Marea Britanie la piloții din competițiile auto. Practic, colectăm date din timpul competiţiei, iar apoi managerul analizează performanțele. De asemenea am lucrat și la dezvoltarea unor aplicaţii pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficienţe de vedere utilizând un alt dispozitiv dezvoltat în cadrul grupului ce generează vibrații pe doua axe.

În ce proiecte majore ați fost angrenat până acum?

Am fost implicat într-un proiect de predicție a stocurilor pentru un producător de sisteme de aer condiționat pentru a estima corect cantitatea de piese de schimb şi materie primă de care avea nevoie pentru a satisface cererile clienţilor. De asemenea, am lucrat la dezvoltarea unor aplicații pentru un microfon inteligent cu funcție de separare a vocilor, care depistează de unde vin acestea, cu aplicație în industria auto. Pasagerii dintr-un autoturism pot controla astfel, prin intermediul vocii, temperatura, mediul ambiant din zona lor.

Cum este mediul de lucru dintr-o corporație față de o firmă mai mică?

Eu am activat și în firme mai mici, dar și în mediul academic, fiind șef de lucrări la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Recunosc că la venirea în NTT DATA Romania eram ceva mai reticent, crezând că într-o corporație sunt reguli mai stricte, care mi-ar putea afecta activitatea, însă am fost surprins să găsesc o atmosferă foarte plăcută.

Avantajul major al unei corporații este că dispune de fondurile necesare pentru a susține partea de cercetare-dezvoltare (R&D); firmele mici lucrează mai mult în sistem outsourcing sau la proiecte mici. O corporație precum NTT DATA Romania, are un portofoliu divers de proiecte pe tehnologii variate, deci poți migra de la un proiect la altul, în domenii diferite. Și nu în ultimul rând, este esențială siguranța conferită de portofoliul consistent al clienților companiei.

Se tot vorbește despre tehnologii care vor revoluționa lumea, despre AI, IoT, Blockchain. În ce constau acestea?

Prin simplificare, putem spune că Blockchain este o bază de date distribuită. Este o colecție de înregistrări interconectate și securizate prin chei de criptare care permite stocarea de informații într-o manieră sigură. Aceste înregistrări sunt gestionate de o rețea descentralizată de noduri care veghează la păstrarea integrității informațiilor istorice salvate. Există câteva domenii de interes pentru Blockchain, precum cel financiar-bancar și de asigurări, unde se poate face gestionare, tranzacționare, dar se poate folosi și la monitorizarea lanțurilor din sectorul agroalimentar, în sectorul medical - la înregistrarea evoluției pacienților sau în cel farmaceutic – la trasabilitatea medicamentelor pe lanțul de producție și transport.

IoT se referă la acele echipamente care au capacitatea de a comunica cu utilizatorul pe internet și pot fi programate pe telefonul mobil sau pe alt dispozitiv: sisteme de irigații care gestionează ciclurile în funcție de vreme, mașini de gătit care încarcă rețele de internet. Din perspectiva mea, ca și consumator final, lipsa de interoperabilitate între echipamentele diferiților producători este dezavantajul cel mai mare pe care îl resimt în acest moment.

AI este capacitatea unei mașini de a imita comportamentul inteligent uman sau capacitatea unui sistem informatic de a executa activități care în mod normal necesită inteligența umană, cum ar fi – recunoașterea scrisului, vorbirii sau a obiectelor, realizarea de decizii în funcție de unele condiții.

AI este deja transpusă în viaţa de zi cu zi şi probabil fiecare dintre noi aveam sub o formă sau alta contact cu aceasta. Dacă facem poze cu telefonul mobil, folosim asistenţi virtuali, conducem maşini moderne care detectează semnele de circulație, utilizăm aplicaţii de navigație care ne rutează în funcţie de estimările de trafic din oraş, utilizăm deja AI.

Până unde va merge autonomia în tehnologie?

În sectorul auto avem deja diverse niveluri de autonomie a mașinilor; la fel, în diagnoza medicală. Principala preocupare a noastră, a tuturor, este ca acestea să ia decizii corecte, să facă față erorilor; or, în acest moment ne aflăm încă la un stadiu incipient în sectorul R&D. AI este încă departe de capacitățile pe care le are omul, de aceea încă mai este mult de lucru până a se ajunge la un nivel puternic.  

Până la apariția coronavirusului erau doar câteva companii care au anunțat că au introdus telemunca, acum majoritatea angajaților sunt obligați să lucreze de acasă.

Incontestabil, unul din privilegiile domeniului IT îl reprezintă home office-ul, care anterior crizei generate de COVID-19, deținea o pondere de maximum 20 % din activitatea profesională. Unii spun că sunt mai eficienți la birou, că nu există factori perturbatori de acasă. Cred că depinde în cele din urmă de fiecare dintre noi să ne autoimpunem standarde de exigență în vederea asigurării a unui management eficient al activității profesionale, in regim de home office.

Cum se prezintă industria IT în Cluj?

IT-ul a crescut aici, partenerii au încredere în capacitatea noastră, a românilor. A fost la început o creștere mare pe outsourcing, dar acum multe companii încearcă să nu mai fie dependente de anumiți clienți externi. În Cluj se face și cercetare în domeniu, o spun și în calitate de cadru didactic.

Succesul operațional al colaborărilor inițiate de NTT DATA Romania, cu echipe de cercetare din întreaga lume, nu este condiționată de faptul că în România bugetul alocat domeniului cercetării este incomparabil mai mic cu cel alocat de alte state. În plus, administrația locală sprijină produsele noi și inovative, evenimente care promovează startup-urile. În prezent sunt în derulare proiecte de tehnologie care au fost demarate în urma accesării unor fonduri europene.

Comenteaza