Comune clujene împotriva culturilor modificate genetic

Mai multe comune din zona de Vest a Clujului, dar şi oraşul Huedin, sunt declarate “zone fără organisme modificate genetic”, de trei ani. Declaraţia rămâne însă doar politică, deoarece Consiliile Locale nu pot interzice cultivarea organismelor modificate genetic.

Este vorba de comunele Beliş, Călăţele, Ciucea, Izvoru Crişului, Măguri Răcătău, Mănăstireni, Mărgău, Mărişel, Negreni, Poieni, Râşca, Săcuieu şi Sâncraiu, dar şi de oraşul Huedin. În total în ţară sunt trei astfel de zone declarate libere de OMG-uri, între care nordul judeţului Bistriţa-Năsăud şi o parte a judeţului Braşov. Alte două localităţi, în Prahova şi Braşov, s-au alăturat acestui demers.

De menţionat însă că acestea sunt doar declaraţii politice, ale autorităţilor locale, şi nu au valoare de lege. "Autorităţile locale nu pot interzice cultivarea culturilor modificate genetic, pentru că acest lucru ar contraveni legislaţiei naţionale şi europene", spune preşedintele organizaţiei non-guvernamentale clujene InfoOMG, Raluca Duminicioiu. În aceste condiţii, condiţia localităţilor din vestul judeţului ste de fapt "o declaraţie politică", potrivit acesteia.

în UE, singurele plante modificate genetic care pot fi cultivate legal sunt porumbul MON810 și cartoful Amflora. Cultivarea acestui soi de porumb este autorizată şi în România şi este, de altfel, implementată şi la Cluj, în comunele Ciurila şi Cojocna. "Neoficial, suprafeţele cultivate cu porumb modificat au crescut în judeţ. Oficial nu ştim cu ce pondere, pentru că rapoartele sunt făcute doar la sfârşitul anului", a spus Duminicioiu.

în judeţ au fost autorizaţi pentru cultivarea porumbului modificat doi operatori, este vorba de Ghio Impex Cluj-Napoca, cu 50 hectare în Ciurila, şi USAMV, prin Staţiunea Didactică Experimentală (SDE), care cultivă 4 hectare în Cojocna.