Consorţiu energetic transnaţional la Cluj

Consorţiu energetic transnaţional la Cluj
Printre proiectele vizate sunt hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, unitatea energetică pe bază de biomasă de la Bonţida, parcurile eoliene sau microcentralele de pe văile Drăganului şi Sebeşelului.

Un program care urmăreşte integrarea proiectelor locale de energie din surse regenerabile cu cele din Saxonia (Germania) şi Macedonia de Vest (Grecia) prinde contur la Cluj. Clusterul Transnaţional de Energie Regenerabilă (TREC) are ca obiective comune creşterea capacităţii de producţie, dezvoltarea economică şi accesul la facilităţi comune şi mai ales atragerea de fonduri pentru aceste proiecte.

O reţea deja constituită este cea din regiunea germană Saxonia, iar celelalte două vor fi formate până în februarie 2013. TREC Cluj îşi propune să angreneze companii asociate (producţie de energie şi servicii), autorităţi (locale, regionale şi naţionale), unităţi de cercetare (universităţi, institute şi firme de profil), intermediari (companii de consultanţă, camere de comerţ, centre de tehnologia informaţiei, bănci), au explicat reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), cei care coordonează proiectul. Clusterele reprezintă concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate dintr-un anumit domeniu, unite sub o singură umbrelă. La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a avut loc ieri prima întâlnire regională cu scopul atragerii de membri în acest cluster.

Daniel Mirăştian, reprezentant al ADRNV, a menţionat că printre proiectele locale identificate în acest domeniu se numără hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti - 1.000 MW, o investiţie de 1,16 miliarde de euro, o unitate energetică pe bază de biomasă lemnoasă de 29 MW (electric şi termic) în comuna Bonţida - 41,3 milioane de euro, parcurile fotovoltaice de la Dej (10,5 MW) şi Mihai Viteazul (3,6 MW) sau micro şi minihidrocentralele de pe Valea Sebeşelului şi Valea Drăganului. "Multe firme din România profilate pe acest domeniu sunt, de fapt, distribuitori ai unor companii din străinătate. Dacă nu acţionăm cât mai repede, vom deveni simpli consumatori ai unor produse sau tehnologii fabricate altundeva. Iar universităţile trebuie să înceteze în a deveni simple fabrici de diplome şi să se racordeze la realităţile pieţei", a subliniat expertul tehnic Gergely Török.

Clusterul clujean va urma modele de succes precum cele de la Silicon Valley (SUA) - high tech, Hollywood (SUA) - industrii creative, Bio Valley (Elveţia) - biofarmaceutice, Gucci (Italia) - îmbrăcăminte sau OekoEnergie (Austria) - energii regenerabile. "În România avem clusterul Dacia, care cuprinde 150 de firme şi organizaţii din jurul fabricii de automobile, însă aceştia sunt mai mult furnizori. E greu să pătrunzi acolo deoarece grupuri auto precum Renault vin de obicei cu partenerii lor", a avertizat Ion Mărculescu, secretar al clusterului de echipamente electrice de la Sălişte (Braşov), format în jurul grupului de firme Electroprecizia.

Invitaţii au subliniat că finanţările pe care le poate obţine o investiţie în energie regenerabilă pot ajunge până la 84 de milioane de lei, din diferite surse: europene, naţionale, locale. De asemenea, prin programul guvenamental Casa Verde, de care au beneficiat până acum 540 de clujeni, se alocă personelor fizice până la 6.000 de lei pentru instalarea de panouri solare şi pentru instalaţii de producere a anergiei temice cu peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, deşeuri vegetale, iar autortităţile şi instituţiile publice pot să primească în acest scop până la 4 milioane de lei, dar până la 90% din investiţie . Uniunea Europeană impune ca până în 2020 38% din energia consumată în România să fie din resurse regenerabile.

Grupul financiar Erste a estimat că investiţile în sectorul energiei regenerabile din România vor ajunge la 18,2 miliarde de euro până în 2020. În ciuda potenţialului, numărul de instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile este scăzut. Valoarea certificatelor verzi care vor fi răscumpărate în perioada 2010-2020 în ţara noastră pentru producţia de energie din surse regenerabile se cifrează la 10 miliarde de euro. Un certificat verde, care se acordă pentru fiecare MW produs în acest fel, are o valoare cuprinsă între 54 şi 330 de euro, nivelul maxim fiind pentru producţia din energie solară. Cu toate acestea, experţii prezenţi la Cluj au avertizat că aceste plăţi se vor regăsi în factura achitată de către consumatorii finali, iar preţul energiei electrice va creşte în România până la 30 euro/MWh în 2017.

8.200.000.000 euro

este valoarea investiţiilor estimate în producerea energiei regenerabile în România.

 

Comenteaza