Constructorii clujeni monitorizează lucrările fără autorizaţie

Principalele dificultăţi în pregătirea şi realizarea lucrărilor de care s-au izbit constructorii în ultimii doi ani de criză ţin de legislaţia din domeniu şi de accesul la lucrările publice. Filiala locală a Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) şi-a ţinut şedinţa de la Cluj la finalul săptămânii trecute.

"Legislaţia de reglementare a achiziţiilor publice prin ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 34/2006, cu toate completările ulterioare, a fost tot complicată, stufoasă, discriminatorie şi permisivă acţiunilor păgubitoare avutului public, cu influenţe negative pentru cei mai mulţi dintre constructori. Introducerea pragului de 85% pentru a evita dumpingul a fost însoţită de cadrul legal pentru excepţii, iar posibilitatea de majorare cu 50% a preţurilor a rămas, din păcate, în vigoare. Selecţia prin procesul de licitare a lucrărilor a făcut posibil accesul la lucrări al unor societăţi necalificate profesional şi cu influenţe asupra calităţii lucrărilor şi costului acestora", precizează raportul ARACO.

Gestionarea lucrărilor din fonduri europene a atras nemulţumiri. "Procedurile şi metodologiile de accesare a fondurilor comunitare s-au dovedit inadecvate, influenţând direct reprogramarea sau eliminarea lucrărilor, deci limitarea portofoliului de comenzi a constructorilor şi, implicit, a efectuării unor cheltuieli de pregătire păgubitoare", arată membrii ARACO. Concurenţa agresivă a antreprenorilor străini ridică probleme constructorilor locali. Această chestiune a fost sesizată şi de către Patronatul Societăţilor de Construcţii (PSC), care militează pentru asocieri între companii locale. "În cazul unor investiţii mari, companiile româneşti trebuie să înţeleagă că este necesară crearea de asocieri, că azi poţi să fii în competiţie cu o companie, iar mâine, în asociere pentru un proiect de anvergură. Firmele româneşti nu sunt pregătite să intre în competiţie cu cele din Occident", a spus Cristian Erbaşu, preşedinte al PSC.

Una dintre propunerile ARACO Cluj pentru 2011-2012 este ca atestarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor din construcţii să se realizeze prin asociaţie, nu prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cum este propus într-un proiect de hotărâre a guvernului. Organizarea prin filialele ARACO a unor acţiuni privind monitorizarea construcţiilor realizate fără autorizaţie de construcţie şi informarea Inspecţiei de Stat în Construcţii şi autorităţilor locale sunt alte direcţii propuse. Constructorii ar vrea reglementări legislative care să oblige comunităţile locale titulare de programe de investiţii din fonduri comunitare să coopteze în comisiile de licitaţie specialişti din mediul universitar şi din ARACO. Principalele direcţii strategice includ şi "lobby regional, naţional şi internaţional pentru generare de fluxuri financiare aferente proiectelor de construcţii - finanţări publice naţionale şi comunitare, finanţări în parteneriate public-private".

Investiţiile publice în derulare în 2011 vor aduce noi locuri de muncă în construcţii, susţin reprezentanţii municipalităţii clujene. Construdava a angajat pentru construcţia parkingului Băişoara 60 de clujeni, iar proiectul de reabilitare şi modernizare a străzilor va aduce locuri de muncă directe şi indirecte. Kiat Group estimează un necesar de 70-80 de posturi pentru a onora comenzile de lucrări, iar Diferit, 45 de locuri pentru personal calificat. Începerea lucrărilor la Sala Polivalentă va aduce alţi 50 de angajaţi la CON-A Sibiu. Compania are 200 de angajaţi, dintre care 70% clujeni. ACI estimează că va suplimenta numărul angajaţilor cu cel puţin 30, iar Grup 4 Instalaţii şi TIM vor angaja câte 20 de persoane, potrivit datelor primăriei.

Primarul Sorin Apostu spune că instituţia promovează colaborările cu constructorii locali în limitele legislaţiei. "Sunt la curent cu propunerea ca firmele locale să aibă întâietate la lucrările publice. Ea a fost respinsă însă de Uniunea Europeană, pentru că o astfel de practică ar fi contrară normelor şi ar duce la discriminări. Oricum, chiar atunci când se lucrează cu firme din alte zone, există colaborări cu societăţi locale. Mai mult, acestea angajează muncitori din Cluj", a menţionat Apostu.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA