"Cu banii pe stadioanele din Bucureşti, Cluj, Ploieşti puteam atrage 3 miliarde"

"Comisia Europeană (CE) îţi dă bani, dar trebuie să faci un plan strategic, drumuri pe culoarele pan-europene stabilite, construcţii în anumite situri industriale. Pentru Arena Naţională, Cluj Arena şi stadionul Ilie Oană din Ploieşti s-au alocat din banii publici 300 de milioane de euro. Dacă aceşti bani se băgau în construirea de drumuri, se puteau cofinanţa proiecte europene în valoare de 3 miliarde de euro. Problema este de gestionare la nivel naţional a acestor proiecte, pentru că organizarea este haotică, iar birocraţia mare e gestionată de o forţă de muncă deficitară. Este o armată de oameni slab plătiţi, care de multe ori dau instrucţiuni aiurea şi norme care contravin legii. Sunt ofiţeri de proiecte care câştigă 1.600 de lei pe lună", subliniază Radu Rujan, expert evaluator în fonduri europene. Preşedintele APM, Augustin Feneşan, atrage atenţia asupra incapacităţii de absorbţie a fondurilor europene de către ţara noastră, pe care o pune pe seama guvernului şi a instituţiilor subordonate.

"Proiectele cu bani europeni nu sunt o cheltuială, aşa cum tot i-am auzit pe unii în ultima vreme, ci un venit pentru statul român. Sumele din proiectele europene se multiplică de patru ori. Din păcate, am reuşit să absorbim doar 23% din peste 20 de miliarde de euro alocaţi României, iar ceilalţi vor fi bani pierduţi. Până azi am atras doar 5,6 miliarde de euro şi nu vom atrage nici măcar 10 miliarde, pentru că de la jumătatea anului încoace autorităţile de management nu au mişcat nimic. Mai mult, CE va lua măsuri foarte dure pentru exerciţiul financiar viitor, 2014-2020, pentru că aceşti bani pierduţi de România puteau intra în circuitul european, în alte ţări, şi să atragă alte finanţări. De anul viitor banii europeni pentru combaterea şomajului vor fi direcţionaţi în investiţii masive în tineret, în integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Acolo se vor face alocările mai mari", avertizează Feneşan.

Acesta afirmă că proasta organizare la nivel fuvernamental a generat falimente în lanţ în mediul de afaceri. "Guvernul a dat bani doar din avansurile plătite de CE, nu a alocat resurse pentru cofinanţarea proiectelor; doar în ultima parte a anului s-au făcut alocări de la Trezoreria Statului. Sunt multe firme foarte bune care au accesat proiecte europene - pentru că acestea trebuie să aibă bonitate, predictibilitate - au luat bani de la bănci, dar, pentru că nu şi-au mai primit finanţarea de la stat, au intrat în incapacitate de plată sau au ajuns în faliment. Ministerul Fondurilor Europene s-a înfiinţat atunci când fondurile erau blocate, iar oamenii neplătiţi corespunzător care trebuiau să le gestioneze au fost, de fapt, realocaţi de la o instituţie la alta. Nişte copii mucoşi de până la 25 de ani au făcut în două seri strategia României pe 2014-2020, trimisă la Bruxelles, care a venit înapoi împachetată aşa cum a plecat"!, constată şeful APM.

Organizaţia patronală a coordonat un proiect de creştere a performanţei manageriale a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru 900 de oameni din 80 de companii, oferind acces gratuit la programe care costă în mod normal 1.000 de euro pe angajat. Acesta a fost derulat timp de trei ani în şase regiuni, a cuprins o abordare personalizată, exemple de bune practici, simulări, poveşti de succes, studii de caz şi s-a finalizat cu contractarea a 62 de contracte externe. Prefinanţarea din partea statului era prevăzută la 30%, dar a fost redusă ulterior la 10%. Cu o cofinanţare de 600.000 de lei de la guvern, statul român a încasat  la buget din taxe şi impozite 4,4 milioane prin acest program, conform APM. Printre companiile participante s-au numărat Continental, Rombat, Yazaki, Sinterom, Plastor, Alexandrion, Farmec, Zeelandia, Transcarpatica, Autonova.