Cum au făcut primul milion bogaţii Clujului

Peter Pal a realizat instalaţii electrice contra gâini sau smântână, Marcel Borodi a cărat cu liftul cutii cu computere, Voicu Oprean şi-a propus să oprească exodul informaticienilor, iar Mircea Barna a făcut panouri de baschet care cad din tavan.

„Îmi pare rău că nu este aici şi preşedintele nostru, asta pentru că nu suntem decât vicepreşedinţi, eu, Ioan Socea şi Ştefan Gadola, fiecare cu părţi egale. În anii 90 nu erau prea mulţi ingineri care să-şi înfiinţeze firme. Am început să trimitem faxuri naive de genul „În condiţiile revoluţionare din România, o echipă tânără dar entuziastă vrea să vă pună la dispoziţie cunoştinţa şi experienţa acesteia". Spre suprinderea noastră, o mare companie ne-a răspuns. La început făceam instalaţii pentru găini sau borcane cu smântână, nu a fost chiar cum ne aşteptam. După 22 de ani am ajuns un grup cu 1.200 de oameni şi cu o cifră de afaceri anuală de 140 de milioane de euro. Ne-am axat doar pe domeniul în care aveam pregătire. Noi suntem ingineri, nu ne-au tentat nici spitalele, nici imobiliarele, ci doar proiectele energetice", a mărturisit Peter Pal, vicepreşedintele grupului EnergoBit.

„Prima dată am auzit cuvântul informatică în 75, nu prea ştia nimeni exact ce înseamnă. De 36 de ani sunt convergent, adică monoton şi mărginit. Am fost repartizat la IRUC, unde lucrau 9.000 de oameni, dar unde erau specialişti foarte valoroşi. Pe atunci exportam produse în China, acum este exact pe dos. I-am spus şefului că vreau să fac software, iar el mi-a răspuns că nu e de acord pentru că aş intra în concurenţă cu ei. Mi-am găsit un partener de afaceri care mă ajuta să iau viza, asta era foarte greu pe vremea aceea. La început aveam sediul într-un apartament cu două camere, de s-a mirat un client din Hunedoara când l-a văzut. Apoi ne-am mutat într-o cameră de hotel, la Victoria, pentru că aşa scria, că trebuie să ai un spaţiu cu altă destinaţie. Căram toată ziua cutiile cu calculatoare în lift", a povestit Marcel Borodi, CEO al grupului informatic Brinel.

„Acum 14 ani eram mai mulţi tineri care ne-am propus să rămânem aici să facem aceeaşi treabă pe care o făceau cei din străinătate. Pe vremea aceea cam opt din 10 absolvenţi de Informatică plecau afară. Încă n-am ajuns la maturitatea celor de la Brinel, suntem nişte adolescenţi pe lângă ei. Totuşi, am ajuns o firmă cu 300 de angajaţi", remarcă Voicu Oprean, director al companiei AROBS Transilvania. „Am rămas în 87 în Germania; mi-am găsit un partener de afaceri care făcea panouri de baschet care coborau din tavan, printr-o simplă apăsare de buton. Le-am propus şi celor de la Sala Sporturilor din Cluj acelaşi lucru, prin 91, dar mi-au replicat că o să cadă tavanul. Am decis să facem panouri de baschet pe platforma Carbochim, apoi, să trecem la producţia de articole sportive. Acum zeci de mii de sportivi din toată Europa joacă la panourile confecţionate de noi şi am câştigat o licitaţie de echipament sportiv pentru Corporate Games. Am luat credite de nevoi personale pentru a supravieţui, ne-a lovit şi criza, dar suntem pe un trend ascendent", a relatat fostul baschetbalist Mircea Barna, director al producătorului Ancada.

Proiectul „Campioni în business", prezentat ieri la Cluj, îşi propune să descopere antreprenorii din spatele celor mai importante companii care şi-au dezvoltat afacerea, au creat locuri de muncă şi contribuie responsabil la bugetul de stat. Principalele teme analizată au fost creşterea afacerilor pe timp de criză, găsirea variantelor de finanţare a antreprenorilor, modalităţile de alimentare a motorului economiei, oportunităţile şi provocările antreprenorului român. Evenimentul, care a reunit 200 de manageri din Transilvania şi din Banat, a fost organizat de Ziarul Financiar, Enterprise Investors, BCR, PricewaterhouseCoopers şi Triple Helix.

Pariul contra crizei

„Ne aflăm într-o criză a gulerelor albe, iar cei care ne vor scoate din ea sunt antreprenorii, aceşti supermani ai zilelor noastre. În criză ei văd nu numai pericolele, ci şi oportunităţile. O firmă ca Red Bull, cu un puternic caracter antreprenorial, a dat 50 de milioane de euro ca să sponsorizeze saltul peste viteza sunetului a lui Felix Baumgartner, nu o instituţie publică. Antreprenorii îşi asumă riscuri, dar calculate. Fac 1.000 de lucruri în acelaşi timp, sunt plini de energie şi ştiu să facă bani. În Silicon Valley copiii de la grădiniţă spun că vor să se facă antreprenori. În România e nevoie de o organizaţie comună a antreprenorilor, care să indice o direcţie", susţine Irina Anghel-Enescu, preşedinte al organizaţiei Harvard România-Moldova.