Cum ne fidelizăm angajaţii la firmă
- Scris de Calin Poenaru
- 28 Feb 2012, 21:36
- Economie
- Ascultă știrea

Tot mai multe societăţi clujene oferă facilităţi atât angajatului, cât şi familiei sale, în scopul de a-i mări productivitatea şi de a-l ţine în firmă. Patronatele, sindicatele şi autorităţile s-au reunit la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj în cadrul unui proiect care vizează fidelizarea angajatului.
"Noi promovăm în Italia principiul «family friendly», adică firma dă beneficii întregii familii, nu numai angajatului. Conceptul a fost introdus în SUA în anii '70, fiind preluat mai ales în ţările nordice. Deoarece exista o intrare masivă a femeilor pe piaţa muncii, s-a pus problema cine are grijă de copii şi de bătrâni. Bunicii au devenit punctul central al sistemului social. În cazul în care copiii ies de la şcoală la 16:00, iar părinţii, de la serviciu la 18:00, cine preia copiii? De asemenea, angajatul poate să nu aibă nevoie de o pauză de 1,5 ore, ci doar de 30 de minute, iar ora aceea să o lucreze seara sau de acasă, dacă meseria îi permite. Unii pierd vremea la birou chiar şi o zi întreagă. Angajatul se obligă printr-un acord scris să îşi crească productivitatea muncii dacă i se acordă un anumit serviciu. Se creează astfel o relaţie de încredere între şef şi angajat", a subliniat Simona Maiocchi, expert în conciliere al companiei Variazioni.
"În Italia s-au asociat cinci firme dintr-un cartier care au creat o grădiniţă pentru angajaţi. În unele societăţi există chiar un coordonator «family friendly», iar o fabrică unde lucrau 500 de nord-africani şi-a angajat un coordonator din această ţară pentru a le reînnoi permisele de şedere. Altfel, era un du-te vino de nedescris, care afecta productivitatea. Multe companii au activat acel majordom, plătit cu un abonament anual, care plăteşte facturile angajaţilor la bănci sau la poştă. Angajatorul poate apela şi la servicii de baby-sitter pentru copiii salariatului sau se poate crea un sistem de vouchere pentru săli de joacă sau de sport, plătite 50-50% de către angajat şi angajator", a menţionat Maiocchi. Aceasta şi-a manifestat speranţa că grupul italian De'Longhi va practica aceleaşi principii în privinţa viitorilor săi angajaţi de la fabrica de electrocasnice din parcul industrial Tetarom III din Jucu.
Reprezentanţii Lugera&Makler, agenţie de recrutare care a făcut angajări temporare pentru Nokia, au dat asigurări că majoritatea concediaţilor de acolo vor fi reintegraţi în muncă. "Noi aveam 200-300 de persoane aflate în această postură care beneficiază de suportul nostru şi care vor fi consiliate. Ele vor fi redirecţionate către proiectele altor clienţi", au spus aceştia. "Să nu ne amăgim, multinaţionalele care vin aici vor să scape de constrângerile care li se impun în Germania sau Italia. Nokia a avut doar la Cluj angajaţi temporari, nu şi în Finlanda. Întotdeauna aceste companii vor căuta doar condiţii pentru a-şi maximiza profitul şi există o înclinaţie a autorităţilor de a le lăsa mână liberă. Încă nu s-a făcut un studiu asupra condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la multinaţionalele din România. E nevoie nu doar de flexibilitate în piaţa muncii, ci şi de păstrarea salariaţilor", a replicat Silviu Ispas, director executiv al Institutului de Formare Economică şi Socială.
"Contractele pe perioadă determinată sau cele de prestări servicii, pentru care se plătesc contribuţiile sociale, pot duce o persoană din starea de neactivitate în cea de activitate, iar ultima ameliorează atât situaţiile conflictuale din familie, cât şi starea de sănătate. Pe viitor, nimeni nu va asigura un loc de muncă pe o perioadă nedeterminată", a avertizat Daniel Don, director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. "Sunt companii unde flexibilitatea programului de muncă este imposibilă. Pe de altă parte, concilierea familie-muncă e aproape necunoscută în România. Cele mai mari probleme în familie provin de la lipsurile materiale, iar salarizarea e încă foarte redusă", a spus Valentin Ilcaş, preşedinte al Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa Cluj. "Profiturile întreprinderilor sunt praf în ziua de azi, nu prea avem de unde să facem astfel de cheltuieli de flexibilizare. Nu doar ambianţa locului de muncă dă randamentul angajatului; el trebuie să înţeleagă că nu doar simpla prezenţă la serviciu îi asigură salariul. Există o criză extraordinară a forţei de muncă profesionistă, în construcţii este dezastru", a avertizat Ramon Moldoveanu, preşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român.
El vrea ca fiscul să acorde facilităţi firmelor ce activează astfel de servicii şi s-a plâns că reprezentanţii guvernului şi ai parlamentului nu au fost invitaţi la dezbateri. Andreea Gocan, avocat şi mediator, a propus înfiinţarea unor parteneriate între patronate, sindicate şi autorităţi care să adapteze legislaţia muncii la cea europeană. Grădiniţa firmei, ghişeul "family friendly" pentru problemele familiale, baby-sitting la cerere, servicii de plată a facturilor sau de reparaţii pentru angajaţi, cumpărături făcute în comun, cursuri gratuite pentru formarea angajaţilor sunt câteva dintre practicile propuse. Elisabeta Dumitrescu, director general al CCI, a menţionat că unele companii locale le-au pus deja în practică. "O societate care avea activitate de teren le-a luat angajaţilor maşini în leasing, cu ratele plătite de către aceasta, după care autoturismul îi rămâne angajatului dacă activează o anumită perioadă în cadrul firmei", a menţionat Dumitrescu. Proiectul "Flexisecuritatea" este derulat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Muncă şi Protecţie Socială, fiind cofinanţat din Fondul Social European şi de Fundaţia Giacomo Brodolini.
Proiecte de flexisecuritate în Europa
Belgia: concediaţii de peste 45 de ani din industrie au fost angajaţi prin recalificare
Bulgaria: concediu de paternitate de 15 zile pentru taţii de nou-născuţi
Danemarca: 75% din şomerii care au preluat posturi vacante temporar au fost angajaţi permanent
Franţa: ajutor minim de solidaritate de 410 euro pentru şomerii de peste 25 de ani
Spania: în doi ani s-au activat 7.000 de servicii de îngrijire a copiilor şi 7.600 de cereri de reducere sau suspendare a programului de lucru