Dăianu: “România este o ţară a cartelurilor”
- Scris de Calin Poenaru
- 09 Apr 2012, 22:21
- Economie
- Ascultă știrea

Economistul Daniel Dăianu condamnă privatizarea în masă a companiilor energetice şi propune o reţea naţională de depozitare a produselor agricole pentru a împiedica acaparea terenurilor de către străini. El a susţinut la Cluj dezvoltarea capitalului autohton pentru ca România să nu ajungă "o ţară de argaţi".
În cadrul lansării cărţii sale la Cluj, Dăianu s-a contrat cu universitarul clujean Vasile Puşcaş pe tema negocierilor cu Uniunea Europeană: "Este nevoie de derogări. Solul ţării e de bună calitate, însă fermierii noştri, cei mici, trebuie să fie ajutaţi cu finanţări, altfel îşi vor vinde terenurile şi vom ajunge o ţară de argaţi. Apropo de samsari şi angrosişti, trebuie ca statul să ajute ţăranii pentru că băncile le întorc spatele, iar fondurile europene nu pot fi utilizate. Vasile, nouă ne trebuie o reţea naţională care să ajute ţăranii să poată depozita, degeaba îşi face Adrian Porumboiu numai pentru el!". Academicianul a lăudat iniţiativele comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. "Agricultorii mici nu au putinţă, marii producători şi lanţurile de hipermarketuri îi copleşesc. România este o ţară de carteluri, inclusiv în domeniul utilităţilor publice. Nu mai vorbim despre drumuri, unde costurile ajung să urce cu 300-400%", a menţionat Dăianu.
Economistul se opune privatizării cu orice preţ a companiilor de stat. "Avem nevoie de capital străin, de tehnologii, dar nu oricum. Noi am dat utilităţile publice nu pe mâna unor privaţi, ci tot unor companii publice. Bine, nouă ne-au spus: trebuie să privatizaţi, există hoţie, aveţi instituţii slabe, politicieni corupţi, ceea ce este în parte corect. E drept că la combinatul de la Galaţi existau pierderi de câte 1 milion de dolari pe zi, dar uite că Petrom, care era la fel, a devenit o puşculiţă pentru austrieci şi a făcut anul trecut un profit de aproape 1 miliard de euro. Nu trebuie să dăm Romgaz, ci doar să impunem un management performant şi să umblăm la regimul redevenţelor. România are încă resurse, dar ele trebuie folosite pentru cetăţenii acestei ţări. Norvegia a creat un fond suveran, prin care îşi exploatează câmpurile petrolifere şi gazeifere", a spus academicianul.
Dăianu a avertizat că apariţia crizei a determinat erodarea clasei mijlocii, mai ales în ţări ca România. "Polarizarea excesivă a societăţii în bogaţi şi săraci poate duce la deformări economice, sociale şi chiar politice. În ţara noastră s-a produs îndepărtarea elitelor politice de cetăţean. Oamenii nu mai au încredere în viitor. Această fractură se manifestă în mai multe ţări europene, chiar şi în SUA, se pune problema reformei finanţării în campaniile electorale. Într-o ţară cu mulţi cetăţeni săraci votul este manipulat. Pentru unii ajunşi acolo, politica înseamnă trafic de influenţă. Poţi să o duci bine ca politician în România, dar nu să ajungi multimilionar", afirmă economistul. El se pronunţă pentru un stat modern cu aplecare socială şi reglementări financiare mai stricte.
"S-a ajuns la o criză a suprafinancializării, producţia fiind neglijată în detrimentul sectorului financiar. Băncile au spus: lăsaţi-ne pe noi să ne reglementăm, iar pieţele vor arăta care este varianta mai bună. Aşa s-a ajuns la operaţiunile de tip cazinou, s-a renunţat la limita de îndatorare şi te puteai împrumuta fără a avea un capital", a explicat Dăianu. El consideră că pentru ca proiectul european să reziste liderii acestor state vor trebui să găsească instrumentele necesare pentru a reduce diferenţele economice între ţări. Daniel Dăianu a activat în cadrul Fondului Monetar Internaţional, Parlamentului European, Băncii Naţionale, Ministerului Finanţelor sau Băncii Comerciale Române, în prezent fiind profesor universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi membru corespondent al Academiei Române. Acesta şi-a lansat la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor cartea "Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia". La eveniment au asistat oameni de afaceri, politicieni, universitari.
Mihaela LUŢAŞ , prodecan FSEGA
"Finanţele dereglementate au provocat pierderea compasului moral în lumea afacerilor."
Vasile PUŞCAŞ, consultant Banca Transilvania
"Avem nevoie de o educaţie economică de la grădiniţă până la facultate, în studiile inginereşti, umaniste şi artistice."