De ce ţăranii clujeni preferă să-şi dea în arendă terenurile VIDEO

O arată datele deţinute de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Cluj. Situaţia se explică prin vârsta înaintată a locuitorilor de la sat, care preferă să-şi arendeze terenurile pentru că nu le mai pot munci.

Potrivit datelor deţinute de APIA, anul acesta la Cluj au fost depuse peste 37.000 de cereri pentru subvenţii. Cei care au solicitat bani europeni au demonstrat că au în lucru 229.000 de hectare de teren agricol, puţin peste jumătate din suprafaţa judeţului.

"Dacă suprafaţa agricolă a judeţului Cluj este de peste 427.000 de hectare,  s-au solicitat subvenţii pentru puţin peste 50% din suprafaţa agricolă a judeţului", spune directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Gheorghe Şerban.

Majoritatea terenurilor sunt luate în arendă şi lucrate de mari producători agricoli. De exemplu Stelian Podar are în arendă aproape 500 de hectare în zona Turda. "În ziua de astăzi fără investiţii mari în agricultură, fără utilaje performante nu poţi face agricultură o agricultură care să te ajute să supravieţuieşti. Ori pentru ei, a veni la sfârşitul campaniei şi a primi contravaloarea arendei sub formă de bani sau produse este un avantaj", spune el.

Un alt fermier, Mircea Ciurea, a luat în arendă peste 30 de hectare, după ce oamenii din jurul fermei lui l-au rugat să le lucreze pământul. "Efectiv au venit oamenii din jurul fermei şi m-au rugat să lucrez eu terenul. Sunt oameni în vârstă, bolnavi, care decât să vadă terenul în paragină au preferat să-l arendeze", spune Ciurea.

"Am dat terenul în arendă pentru că sunt bolnav şi nu mai pot munci. Şi din cauză asta l-am dat la domnul inginer, că el are oameni, are utilaje şi-l poate lucra. Noi care acum suntem oameni bătrâni nu mai putem face şi aşa că îl dăm la domnul inginer, că se descurcă", a spus un fermier, pentru REALITATEA TV Cluj. În schimbul terenului, proprietarii primesc o arendă în bani sau în produse.

Reporter: Cosmin Oanţă
Imagine: Radu Morea