Dispar vacile Clujului. Napolact a ajuns să preia materia primă din Ungaria

Laptele care nu este în conformitate cu normele europene nu mai poate fi comercializat în pieţele Clujului, de la 1 ianuarie. Producătorii din judeţ se plâng că banii pe care trebuie să îi dea pentru analize depăşesc preţul de livrare a laptelui.

„Sunt singurul supravieţuitor prin rasa Holstein din Cluj. Bovina de lapte dispare din România din cauza ignoranţei, iar din Europa, deoarece aceasta este o activitate epuizantă pentru tineret fiindcă presupune un flux continuu. Ar trebui ca statul român să spună dacă mai vrea să producem lapte aici. Doar 25% din produsele lactate consumate în ţară sunt produse local, restul vin din străinătate. Primul lucru la un lapte de calitate îl reprezintă respectarea igienei. Ferma noastră de la Jucu a presupus o investiţie de 2 milioane de euro prin programul SAPARD şi am ajuns la 500 de animale. Dacă în şapte ani de derogări producătorii noştri nu s-au conformat, nu ştiu ce să mai spun", spune Călin Buzoianu, producător local de lapte crud. Efectivele de bovine de lapte s-au diminuat de la 7 milioane la 1 milion.

„Laptele conform pe piaţă reprezintă o normalitate. Europa nu voia ca noi să ieşim la export, ne-a tot dat derogări. Am fost păcăliţi cu ajutorul nostru. Principalii parametri trebuie respectaţi: numărul de germeni înseamnă mizerie, iar celulele somatice, sănătatea ugerului. Laptele din uger este de calitate, iar din 1 ianuarie toată lumea trebuie să aibă igienă. Sănătatea animalului înseamnă sănătatea laptelui. Trebuie să intrăm în lumea civilizată, iar în România să nu mai fie lapte neconform. Igiena poate fi rezolvată în 24 de ore, iar sănătatea ugerului, într-o săptămână", consideră Călin Fărgaciu, reprezentant al Cooperativei Agricole Someş-Arieş. Totuşi, a atenţionat că la ora actuală costul analizelor pentru laptele conform depăşeşte preţul de producţie şi propune ca ele să se facă pe centru de preluare, iar tancurile de răcire să fie achiziţionate finanţare de stat.

„Am avut o luptă puternică pentru a ne alinia la standardele necesare pentru a face schimburi intracomunitare. Am determinat micii producători să aducă doar lapte conform. Avem zilnic 10.000 litri de lapte conform procesat: 50% preluat de la micii producători, 50% de la fermele autorizate. Facem analize zilnice pentru fiecare centru de colectare şi periodice la fiecare producător (germeni, celule somatice). Dacă apare un lapte neconform, dar aceasta doar în cazuri speciale, se poate procesa în alte produse, urmând un traseu paralel", a precizat Vasile Naş, administrator al procesatorului Bonas Dezmir. Dorin Bota, directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a subliniat că agricultura este un domeniu în care „nu s-au pierdut niciun ban" în perioada 2007-2011.

„Sumele alocate prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007-2013 se ridică la 9,3 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde de la bugetul de stat. Au fost 150.000 de proiecte, în valoare de 18 miliarde de euro, adică de două ori valoarea alocărilor. Am atins o absorbţie de 67%, iar până în 2015 vom ajunge la 100%. În acest interval au fost create 2.700 de întreprinderi mici şi mijlocii nonagricole, s-au înfiinţat 39.000 de locuri de muncă, iar alte 50.000 vor apărea prin noile proiecte. Au fost finanţate 1.926 de exploataţii agricole şi 1.000 de unităţi de procesare. În viitorul interval, 2014-2020, măsurile se vor reduce de la 27 la 13, iar investiţiile vor fi concentrate pe active fizice, măsuri de mediu, modernizări de drumuri", a precizat Bota. Propunerea de alocare financiară pentru PNDR pentru noua perioadă se ridică la 8 miliarde de euro.

Nicolae Pivariu, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare, a menţionat că în judeţ există şase procesatori şi 79 de puncte de centre de colectare care folosesc în totalitate lapte conform, având ştampilă ovală. „Laptele crud va putea fi comercializat şi în pieţe, însă doar dacă este conform. Există şi persoane fizice care acceptă lapte la uşa apartamentului sau care îl cumpără din staţia de autobuz, dar acestea o fac pe riscul lor. Micii producători care consumă în gospodărie sau care îl duc copiilor la Cluj nu pot fi monitorizaţi. Noi nu recomandăm un asemenea lapte. Laptele se produce greu, este un aliment foarte valoros, brânzeturile fiind indispensabile vieţii. Am avut deja trei perioade de conformare; trecerea de la neconform la conform nu se putea face într-o zi. Aceasta înseamnă adăposturi curate şi luminoase, igiena grajdului şi a personalului, tancuri de răcire. Laptele conform trebuie să respecte anumiţi parametri, iar centrele de colectare îl pot prelua doar dacă aceştia sunt îndepliniţi", a spus Pivariu.

Lapte adus din Ungaria

Cantitatea de lapte local folosit de marii procesatorii din România este, însă, una redusă raportată la volumele de lactate comercializate de acestea, iar FrieslandCampina-Napolact aduce materie primă adusă din Ungaria, susţin fermierii clujeni. Totuşi, Friesland a renunţat şi la fabrica sa din Debreţin, vândută altui procesator.