Divergenţele economice între Transilvania şi restul ţării se accelerează

Structura pe judeţe a noilor joburi create între 2011 şi 2017 arată accelerarea divergenţei economice între Transilvania şi restul ţării.

De partea cealaltă, cu creşteri doar de 4- 6%, de trei ori mai mici decât me­dia naţională, sunt judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea. Dintre acestea, Gorj, Brăila sau Caraş-Severin oricum erau în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală. În cei şapte ani de revenire după criză, locurile de muncă s-au creat în special tot în zonele care erau deja campioane la numărul de angajări. Aceasta înseamnă o creştere a divergenţei între Transilvania şi restul ţării. „Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo", a spus Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria. Prezenţa Bistriţiei-Năsăud în clasament se datorează extin­derii importante a activităţii producă­torului de componente auto Leoni, care a ajuns la 8.200 de angajaţi pe entitatea din Bistriţa în 2016, cu aproape 5.000 de angajaţi mai mulţi faţă de anul 2011.

Companiile au creat peste 750.000 de noi locuri de muncă din ianuarie 2011 (cel mai scăzut nivel al efectivului de personal din anii de criză) până în mai 2017, astfel că efectivul total de personal a ajuns la 4,84 milioane de persoane, în creştere cu 18% faţă de anul 2011.