Dorin Ştefan, de la Taiwan la Cluj

Dorin Ştefan, de la Taiwan la Cluj
Unul dintre cei mai reputaţi arhitecţi români a vorbit, pentru ZIUA de CLUJ, despre concursuri internaţionale şi experienţa locală a competiţiilor, Filarmonică, Piaţa Unirii şi turnuri în oraşe istorice.

Echipa de arhitecţi din biroul lui Dorin Ştefan lucrează la proiecte pentru concursuri, atât în ţară, cât şi în Europa sau în Asia, teritorii deja familiare proiectanţilor români. Conceptul de competiţie este motivul pentru care arhitectul a ajuns la Cluj săptămâna trecută, invitat la un simpozion de popularizare a concursurilor pentru spaţiile publice.

„Concursurile sunt ca un drog, dar unul care te ţine în viaţă, nu care îţi face rău. Competiţia merge în ideea calităţii", subliniază Ştefan. Clujul a ajuns în lista de proiecte de concurs a biroului DSBA, cu prilejul unuia dintre puţinele exemple la nivel de oraş din ultimii ani: Centrul Cultural Transilvania. Din cauza termenelor strânse şi a solicitărilor de documente apropiate de licitaţie, propunerea nu a mai ajuns la jurizare. DSBA a fost interesată de concurs, fiind una dintre cele 14 echipe înscrise. Biroul a finalizat un concept, dar proiectul nu a fost depus până la termenul limită.

"La concursul de la Cluj m-au atras tema, programul de centru cultural, dar şi locul. Eu sunt transilvănean, aşa că sunt legat de zona aceasta. Forma de organizare a fost mai degrabă pe tipicul licitaţiei, s-au solicitat tot felul de elemente, de hârtii care ne-au întârziat. Mi se pare un lucru extraordinar că proiectul merge mai departe pe soluţia câştigătoare. Asumarea în plan politic, administrativ a rezultatelor concursurilor este fundamentală. Acestea se organizează cu jurii independente, uneori chiar internaţionale. Un concurs trebuie respectat. Aici e subiectul care ar trebui şi legiferat - obligativitatea de a-ţi asuma rezultatele unui concurs", a menţionat Ştefan.

Celălalt exemplu de concurs organizat la Cluj în ultimii ani (amenajarea Pieţei Unirii şi a Bd. Eroilor) a fost lansat acum şapte ani şi nici acum nu a ajuns complet pus în practică. Din lipsa alterantivelor de infrastructură de transport, închiderea pieţei pentru maşini, în forma prevăzută în proiect, ar însemna blocarea traficului în oraş. "Trebuie să creezi alternative de transport, nu doar să zici "închidem centrul", dar la noi de multe ori se pune căruţa înaintea boilor", aminteşte Ştefan. Reabilitarea imobilului monument istoric fostul hotel Continental ar trebui realizată cu mare atenţie pentru destinaţia care se va da clădirii - investiţia trebuie făcută pentru un imobil care să trăiască şi să aducă şi beneficii financiare.

„E o mare discuţie în lume, legată de autenticitate. Clădirile făcute acum 100 de ani au trăit prin destinaţia lor, răspundeau unor nevoi. Când te gândeşti să transformi o astfel de clădire în altceva, pierzi 50% din fiinţa ei. Se poate face un hotel, dar nu orice fel. Dacă faci un boutique hotel, cu camere mari, speciale, cu băi mari e altceva. Dacă cei care bagă banii se gândesc că profitul nu va fi imediat, sunt bani care vin mai târziu, sigur, se poate face şi un hotel obişnuit. Şi un muzeu ar fi posibil, dar depinde ce fel de muzeu. Viaţa interioară a casei este foarte importantă. Provocarea e mai mare când lucrezi la o reabilitare, şi condiţionările sunt altele. Cu cât restricţiile sunt mai mari, cu atât provocarea e mai mare", a completat arhitectul.

În ceea ce priveşte noile reglementări trasate pentru oraş, Ştefan atrage atenţia că simpla limitare a regimului de înălţime prevăzută în noul Plan Urbanistic General nu echivalează cu o garanţie pentru calitatea noilor construcţii. „La fel de bine poţi să creezi sentiment de disconfort printr-o clădire de şase etaje sau cu una de 20. Nu e o chestiune de volum, ci de calitate", consideră arhitectul. Acesta şi echipa sa au participat la o serie de concursuri naţionale şi internaţionale, unul dintre succese fiind câştigarea concursului de concept pentru o clădire de 350 m din Taiwan, cu ideea unui turn/copac, cu zeppeline. Ştefan a fost comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia din 2002, iar în 2005 a realizat proiectul pentru realizarea pavilionului naţional la Expoziţia Universală din Japonia. Printre lucrările DSBAse numără sediul Băncii Transilvania din capitală, clădirile Cascade Office şi EuroTower sau interfaţa Teatrului Naţional din Bucureşti.

 

Comenteaza