Dragoș Damian: "O țară are o economie puternică după fabricile, șantierele și fermele pe care le adună la socoteală, nu după numărul de mall-uri"

Dragoș Damian: "O țară are o economie puternică după fabricile, șantierele și fermele pe care le adună la socoteală, nu după numărul de mall-uri"
Dragoș Damian: "O țară are o economie puternică după fabricile, șantierele și fermele pe care le adună la socoteală, nu după numărul de mall-uri&
Dragoș Damian: "O țară are o economie puternică după fabricile, șantierele și fermele pe care le adună la socoteală, nu după numărul de mall-uri&
Terapia, fabrica clujeană de medicamente. Povestea începe în 1920
Terapia, fabrica clujeană de medicamente. Povestea începe în 1920
Terapia, fabrica clujeană de medicamente. Povestea începe în 1920
Terapia, fabrica clujeană de medicamente. Povestea începe în 1920
Terapia, fabrica clujeană de medicamente. Povestea începe în 1920

CEO-ul Terapia, Dragoș Damian, a reacționat pe rețelele de socializare la o postare care evoca începuturile și trecutul fabricii de medicamente din Cluj, afirmând că «vom continua să scriem încă 100 de ani pe cutiile de medicamente “Made in Cluj-Napoca, Romania”».

"Povestea începe în 1920, când farmacia Unicorn/Egyszarvú fondată în 1885, cu sediul în palatul Jósika (casa cu picioare, piaţa Unirii 10, mai înainte în clădirile din jurul bisericii) se transformă în “Laboratorul de Medicamente Therapia”, sub conducerea profesorului universitar Reinbold Béla şi asistentul acestuia, dr. Stein Vilmos", a scris András Vajda în grupul de Facebook "Amintiri din Vechiul Cluj".

Și povestea continuă: "În 1923 dr. Stein semnează un acord cu compania Egger din Viena, iar fabrica se mută pe actuala stradă Coroianu (fosta Kijáró/Székely Mózes/Delta) la nr. 5, purtând numele de Egger et Co S.A. Cluj. Acţiunile au fost răscumpărate de către Stein în 1931, fabrica adoptând numele de Ufarom (Uzinele Farmaceutice Române) în 1935. Avea deja 120 angajaţi şi s-a dezvoltat rapid, devenind în 1939 cea mai mare fabrică de medicamente din România. În această perioadă, pe lângă medicamente, producea şi bomboane Negro.

În perioada războiului, compania s-a rupt în două: Ufarom la Bucureşti şi Napochémia la Cluj, sub conducerea profesională a farmacistului Györfi Lajos. Fiind declarată fabrică militară, a fost bombardată în iunie 1944, mulţi angajaţi pierzându-şi viaţa sub ruinele clădirii. După război, fabrica s-a mutat în actuala locaţie din Iris. În urma naţionalizării din 1948 şi unirea cu mai multe fabrici şi laboratoare, a redevenit Terapia în 1957, numele fiind păstrat şi azi. După privatizarea de după 1990, şi-a schimbat de mai multe ori proprietarii, fiind azi în proprietatea concernului SunPharma. Este în continuare una dintre cele mai mari companii producătoare de medicamente din ţară".

Povestea nu a rămas fără ecou. A ajuns chiar la urechile actualului CEO al Terapia, Dragoș Damian, care a venit cu câteva precizări la aceste "amintiri din vechiul Cluj":

"Stimate Doamne, Domni - Terapia este compania 1 in Romănia și cel mai mare exportator de medicamente din țară. Anual, plătim peste 100 milioane de lei taxe, impozite și contribuții în România. Pregătim 200 de elevi și studenți pentru a lucra alături de noi, avem 3 generații în companie. În următorii 3 ani am pregătit investiții de 25 milioane de euro pentru tehnologizare, regenerare urbană și extindere în cercetare și dezvoltare. Continuăm să investim în Cluj-Napoca. Alături de cei 850 de angajați vă asigurăm că Terapia rămâne în Cluj-Napoca și, chiar dacă ne transformăm și nu mai arătăm ca în pozele de odinioară, vom continua să scriem încă 100 de ani pe cutiile de medicamente “Made in Cluj-Napoca, Romania”, a comentat pe Facebook CEO-ul Terapia, Dragoș Damian, care a postat și o imagine care arată ce urmează pentru producătorul clujean de medicamente:

Într-o reacție separată, la solicitarea ZIUA de CLUJ, Dragoș Damian a vorbit despre necesitatea (re)industrializării României. 

"O țară are o economie puternică după fabricile de asamblare cu valoare adaugată, șantierele de infrastructură și fermele agricole pe care le adună la socoteală, nu după numărul de mall-uri. Nu avem nici o șansă să fim independenți economic și să nu stăm cu mâna întinsă fără o viziune de industrializare accelerată. Motoarele oricărei țări de la vârful economiei mondiale care se dorește independentă sunt fabricile de prelucrare cu valoare adaugată, șantierele de infrastructură și fermele agricole. Doar o țară cu o economie puternică este capabilă să creeze sisteme de sănătate și învățământ redutabile", a explicat Dragoș Damian.

loading...
Comenteaza