Economistul-şef al BNR: “Ordonanţa 50 alungă investitorii”
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 16 Noi 2010, 23:31
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Valentin Lazea susţine că aceasta ar putea provoca o criză în sistemul bancar din România şi că va duce la îndepărtarea băncilor cu capital străin.
Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), critică forma actuală a Ordonanţei de urgenţă a guvernului (OUG) nr. 50/2010. În opinia acestuia, punerea în practică fără amendamente a actului normativ ar putea destabiliza sistemul bancar intern.
“Vă jucaţi cu focul, domnilor legiuitori. Riscaţi să provocaţi o criză în sectorul bancar cu propria dumneavoastră mână!”, şi-a sintetizat opiniile economistul-şef al BNR la Cluj. Ordonanţa nr. 50, adoptată în septembrie, este o transpunere în legislaţia internă a Directivei Europene nr. 48 şi are drept scop armonizarea contractelor de credit din România cu cele din Uniunea Europeană. Pe plan intern aceasta a fost analizată numai vreme de câteva săptămâni, în vreme ce Directiva nr. 48 s-a aflat pe masa de lucru a Comisiei Europene pentru şase ani.
“Există două aspecte ale Ordonanţei nr. 50. Pe de o parte, impune o transparenţă a comisioanelor bancare, lucru care este OK. Pe de altă parte, ea depăşeşte prevederile europene prin aceea că se aplică la stocul de credite, lucru care nu este bun şi, totodată, se extinde la creditele imobiliare, deşi Directiva Europeană viza numai creditele de consum”, a subliniat Lazea. “Dintr-un exces de zel, această ordonanţă înseamnă pedepsirea băncilor, decisă de legislativ. Deşi avem nevoie de investiţii străine, noi nu ne gândim la investitorii străini, ci la cei patru milioane de debitori din ţară. Parlamentarii şi-au frecat mâinile de bucurie, dar nimeni nu s-a gândit la investitori”, atrage atenţia economistul.
Principalul motiv pentru care aplicarea retroactivă a prevederilor OUG nr. 50 ar destabiliza sectorul bancar este acela că ar obliga băncile să reducă dobânzile la creditele aflate în sold, costuri pe care acestea nu le pot suporta, crede Lazea. “Sistemul bancar este în restructurare. Până acum, 5% din oameni au fost trimişi acasă, iar 5% din sucursale s-au închis. În momentul de faţă băncile nu pot da mai ieftin creditele din cauza riscului de ţară, a costului împrumutului între bănci. Faptul că unele bănci reuşesc acum să crediteze la costuri mai mici nu este o regulă generală, ţine de strategiile şi de politica lor, de dezvoltarea pe anumite pieţe, iar uneori acest lucru poate însemna chiar şi pierderi pentru bănci”, explică Lazea.
“În România nu a scăzut creditarea în produsul intern brut (PIB) şi nu trebuie să facem ca prin măsuri administrative să scadă”, a precizat economistul-şef al BNR. Amenda-mentele formulate de către Banca Naţională la Ordonanţa nr. 50 au fost susţinute recent şi de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene, care consideră că BNR ar trebui să fie singura instituţie cu dreptul de a formula astfel de amendamente în condiţiile în care deţine expertiza necesară. Mai mulţi oficiali ai BNR, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu, au fost prezenţi la Cluj cu ocazia “Zilelor porţilor deschise pentru studenţii economişti”.
Banii de investiţii, folosiţi la plata salariilor şi pensiilor
Cu toate că în 2015 România şi-a propus să treacă la euro, condiţiile pentru realizarea acestui fapt sunt departe de a fi îndeplinite fără ajustări fiscale şi restructurare, susţine Agnes Nagy (foto), membru în Consiliul de Administraţie al BNR. “Nu putem aştepta creştere economică din politici monetare, ci din politici structurale. Printre problemele cele mai grave ale României se află dezechilibrul extern şi datoria publică. Ne îngrijorează ritmul în care creşte datoria publică şi faptul că banii sunt folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor, şi nu pentru investiţii”, a declarat Nagy.
“Vă jucaţi cu focul, domnilor legiuitori. Riscaţi să provocaţi o criză în sectorul bancar cu propria dumneavoastră mână!”, şi-a sintetizat opiniile economistul-şef al BNR la Cluj. Ordonanţa nr. 50, adoptată în septembrie, este o transpunere în legislaţia internă a Directivei Europene nr. 48 şi are drept scop armonizarea contractelor de credit din România cu cele din Uniunea Europeană. Pe plan intern aceasta a fost analizată numai vreme de câteva săptămâni, în vreme ce Directiva nr. 48 s-a aflat pe masa de lucru a Comisiei Europene pentru şase ani.
“Există două aspecte ale Ordonanţei nr. 50. Pe de o parte, impune o transparenţă a comisioanelor bancare, lucru care este OK. Pe de altă parte, ea depăşeşte prevederile europene prin aceea că se aplică la stocul de credite, lucru care nu este bun şi, totodată, se extinde la creditele imobiliare, deşi Directiva Europeană viza numai creditele de consum”, a subliniat Lazea. “Dintr-un exces de zel, această ordonanţă înseamnă pedepsirea băncilor, decisă de legislativ. Deşi avem nevoie de investiţii străine, noi nu ne gândim la investitorii străini, ci la cei patru milioane de debitori din ţară. Parlamentarii şi-au frecat mâinile de bucurie, dar nimeni nu s-a gândit la investitori”, atrage atenţia economistul.
Principalul motiv pentru care aplicarea retroactivă a prevederilor OUG nr. 50 ar destabiliza sectorul bancar este acela că ar obliga băncile să reducă dobânzile la creditele aflate în sold, costuri pe care acestea nu le pot suporta, crede Lazea. “Sistemul bancar este în restructurare. Până acum, 5% din oameni au fost trimişi acasă, iar 5% din sucursale s-au închis. În momentul de faţă băncile nu pot da mai ieftin creditele din cauza riscului de ţară, a costului împrumutului între bănci. Faptul că unele bănci reuşesc acum să crediteze la costuri mai mici nu este o regulă generală, ţine de strategiile şi de politica lor, de dezvoltarea pe anumite pieţe, iar uneori acest lucru poate însemna chiar şi pierderi pentru bănci”, explică Lazea.
“În România nu a scăzut creditarea în produsul intern brut (PIB) şi nu trebuie să facem ca prin măsuri administrative să scadă”, a precizat economistul-şef al BNR. Amenda-mentele formulate de către Banca Naţională la Ordonanţa nr. 50 au fost susţinute recent şi de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene, care consideră că BNR ar trebui să fie singura instituţie cu dreptul de a formula astfel de amendamente în condiţiile în care deţine expertiza necesară. Mai mulţi oficiali ai BNR, inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu, au fost prezenţi la Cluj cu ocazia “Zilelor porţilor deschise pentru studenţii economişti”.
Banii de investiţii, folosiţi la plata salariilor şi pensiilor
Cu toate că în 2015 România şi-a propus să treacă la euro, condiţiile pentru realizarea acestui fapt sunt departe de a fi îndeplinite fără ajustări fiscale şi restructurare, susţine Agnes Nagy (foto), membru în Consiliul de Administraţie al BNR. “Nu putem aştepta creştere economică din politici monetare, ci din politici structurale. Printre problemele cele mai grave ale României se află dezechilibrul extern şi datoria publică. Ne îngrijorează ritmul în care creşte datoria publică şi faptul că banii sunt folosiţi pentru plata pensiilor şi a salariilor, şi nu pentru investiţii”, a declarat Nagy.
DISTRIBUIE
Comenteaza
