Ernst&Young: afaceriştii din România se aşteaptă la îngheţarea salariilor şi eliminarea bonusurilor. Care e pulsul economiei şi cum consideră afaceriştii mita ca să câştige contracte

O companie de audit a sondat opinia a câteva sute de decidenţi din economia a 36 de ţări, inclusiv România, şi concluzionează: românii cred că sunt mai optimişti în ce priveşte evoluţia pieţei locale dar sunt, în realitate, pesimişti.

Conform studiului Ernst & Young, efectuat recent în 36 de ţări, inclusiv în România, respondenţii români sunt mai optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale. Astfel, 40% dintre ei se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenţii din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de ţări.

Studiul arată că un număr considerabil de companii din zona Europei, orientului Mijlociu, Indiei şi Africii (EMEIA) EMEIA resimt o presiune crescândă din partea investitorilor şi a acţionarilor pentru atingerea obiectivelor şi pentru o îmbunătăţire a performanţelor lor financiare. Multe companii se confruntă cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectată la nivelul angajaţilor şi managerilor prin reducerea remuneraţiei lor. Astfel, 79% dintre respondenţii din România au menționat că se aşteaptă la îngheţarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiar la reducerea salariilor şi eliminarea completă a bonusurilor în ultimul an, în comparaţie cu 59% din totalul participanţilor la studiu.

Deşi respondenţii români susţin că au o viziune optimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, acest lucru este contrazis de aşteptările lor. Ei se așteaptă ca obiectivele financiare să devină şi mai greu de atins și la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.

"Angajaţii din România par să resimtă o presiune crescută pentru a obţine performanţă şi conştientizează posibilitatea unor eventuale reduceri salariale", spune Kenan Burcin Atakan, liderul diviziei de Investigare a Fraudelor din cadrul companiei de audit. "Această presiune internă ar trebui să fie susţinută şi gestionată printr-o solidă cultură internă de combatere a fraudei şi de guvernanţă a aspectelor legate de conformitate".

Rezultatele sondajului sugerează că managementul sau acţionarii nu pun suficiente întrebări cu privire la operaţiunile desfăşurate de companiile pe care le conduc. Astfel, 82% dintre respondenţii din România au declarat că nu li s-au cerut informaţii detaliate cu privire la contractele încheiate cu terţi furnizori sau clienţi, şi nici despre identitatea acestora. De asemenea, 85% dintre respondenţii din România consideră că nu au fost cerute suficiente informaţii în legătură cu valoarea cheltuielilor de marketing, de dezvoltare a businessului şi de protocol. Prin urmare, este rezonabil să se deducă faptul că relaţia companiei cu terţi şi corectitudinea performanţei financiare raportate sunt supuse anumitor riscuri, consideră raportul.

Rezultatele sondajului, incluzând respondenţii din România, sugerează că, deşi majoritatea celor intervievați conştientizează importanţa politicilor de combatere a corupţiei în organizaţiile lor, consideră că monitorizarea acestora este deficitară.

În plus, sondajul arată că unul din patru respondenţi din România consideră că respectarea îndeaproape a politicilor de combatere a corupţiei dăunează competitivităţii lor pe piaţa locală.

Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului.

Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.

Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă.

Studiul arată că majoritatea organizaţiilor au definite politici anti-corupţie iar angajaţii lor consideră că există sancţiuni clare în cazul în care aceste politici sunt încălcate. Deşi majoritatea respondenţilor din România consideră că politicile anticorupţie sunt foarte relevante pentru munca lor, unul din patru este de părere că aceste politici sunt bine definite, dar nu funcţionează.

În România, eficacitatea programelor de conformitate este considerată a fi parţial împiedicată de o lipsă percepută de flexibilitate, întrucât numai 13% dintre respondenţi consideră că politicile anti-corupţie sunt adaptate la nevoile locale. Această problemă este exacerbată de lipsa de încredere în raportarea fraudelor şi în cadrul ce defineşte semnalarea actelor de corupţie. Mai puţin de jumătate din angajaţii intervievaţi sunt de părere că firma lor susţine persoanele care au raportat cazuri de suspiciuni de fraudă, mită şi corupţie.

Kenan Burcin Atakan concluzionează: "Deşi companiile resimt presiunea reducerii costurilor, o abordare proactivă în ceea ce priveşte prevenirea fraudei este mai eficace şi mai puţin costisitoare decât o abordare reactivă privind combaterea fraudelor. Odată definite, programele anticorupţie trebuie puse în aplicare în mod corespunzător prin comunicare constantă, training şi monitorizare, precum şi printr-un mesaj puternic venit din partea celor care conduc compania".