Europa ne dă bani să salvăm Delta Transilvaniei

Europa ne dă bani să salvăm Delta Transilvaniei

500.000 de euro vor fi folosiţi pentru conservarea ariilor protejate din Bazinul Fizeşului, zonă trecută într-o reţea care ocroteşte speciile şi habitatele naturale periclitate la nivel european.

Obiectivul programului îl reprezintă mai multe măsuri de conservare a trei rezervaţii incluse în Bazinul Fizeşului: Lacul Ştiucilor, Stufărişurile de la Sic şi Pădurea Ciuaşului. Cu această ocazie vor fi inventariate habitatele şi speciile de floră şi faună şi se vor realiza hărţi digitale ale ariilor vizate. Pe lacul de la Săcălaia vor fi reguli stricte pentru a împiedica distrugerea populaţiei de peşte.

„În această zonă este nevoie de un plan de management foarte bine stabilit. Pe Lacul Ştiucilor s-a pescuit cu zeci de bărci, iar tot ceea ce s-a prins s-a vândut, indiferent de mărime. Normal că au dispărut peştii, iar în acest ritm lacul va ajunge o simplă baltă, ca multe altele. Acolo va trebui să se reglementeze că se pescuieşte cu maximum 10 bărci pe tot lacul, iar administratorul acestuia va fi nevoit să accepte acest lucru, indiferent că îi place sau nu.

Nu e neapărat nevoie să se facă repopulări la Săcălaia pentru că populaţia de peşte există, ci numai să fie lăsat lacul în pace câţiva ani ani, ca să îşi revină", a declarat doctorul în biologie Cosmin Ioan Moga. Ariile naturale protejate din Bazinul Fizeşului constituie unele dintre cele mai importante zone umede din Estul Europei, cu floră şi faună foarte bogate.

„În Bazinul Fizeşului se află rezervaţiile Stufărişurile de la Sic, Lacul Ştiucilor şi Pădurea Ciuaşului, pe o suprafaţă de 4.468 ha. De curând, ariile au fost incluse în reţeaua ecologică Natura 2000, care ocroteşte speciile şi habitatele naturale periclitate la nivel european. Bazinul adăposteşte mai bine de o cincime din flora României, cu peste 600 de specii de plante. Totodată, în zonă cuibăresc 28% din speciile de păsări ale Europei, dar şi numeroase alte specii de mamifere, amfibieni şi nevertebrate", susţine Luminiţa Holban, director al asociaţiei EcoTransilvania.

Organizaţiile EcoChoice şi EcoTransilvania au prezentat ieri, la Cluj, proiectul „Managementul integrat, conservativ şi durabil al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizeşului", cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Programul, în valoare de 2,2 milioane de lei, vizează un set de planuri de management şi iniţierea unor măsuri concrete de conservare a ariilor protejate din zonă. Durata derulării acestuia este cuprinsă între iulie 2012 şi ianuarie 2015.

Bazinul Fizeşului

* Cuprinde 28% din avifauna cuibăritoare a Europei (146 de specii), dintre care raţa roşie, cristelul de câmp, buhaiul de baltă, stârcul de noapte, erete de stuf sunt protejate la nivel european şi mondial
* Are 9 habitate protejate la nivel european care includ păduri rarişte de stejar pufos, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice, pajişti stepice subpanonice
* Sit Natura 2000 a desemnat pentru protecţie în zona Sic - Puini - Bonţida două specii de amfibieni, două de insecte şi trei de plante de interes comunitar
* În acest bazin sunt propuse pentru protecţie, pe 1.627 ha, 36 de specii de interes comunitar.
* Lacul Ştiucilor este cel mai adânc lac natural din Transilvania, inclus într-o rezervaţie pe 140 ha, singurul din regiune unde se formează insule de stuf plutitoare (plaur)
* Stufărişurile de la Sic, rezervaţie cunoscută şi sub numele de Delta Transilvaniei, (505 ha) este cea mai mare întindere de stufăriş compact din România, după Delta Dunării.
* Pădurea Ciuaşului adăposteşte pe 3 ha cea mai mare colonie mixtă de stârci cenuşii şi de noapte din Transilvania, 270 de perechi
* Valea Legiilor se întinde pe 125 ha şi reprezintă locul de cuibărit al unor specii de păsări rare (lopătarul, stârcul roşu), însă suprafaţa zonei inundabile a scăzut treptat după lucrări de drenare şi îndiguire

Sursa: EcoTransilvania

Etichete
Comenteaza