Femeile care decid viitorul platformei Nokia

Consilierul guvernamental Andreea Vass susţine că vizată de viitoarea investiţie este una dintre halele Nokia, din parcul industrial Tetarom III, iar numărul de angajaţi propuşi este între 500 şi 1.000. Designerul vestimentar Irina Schrotter are magazine la Bucureşti şi New York şi clienţi pe patru continente.

"Am discutat cu Irina Schotter; este bine că a făcut primul pas, dar încă nu se poate vorbi despre un acord deoarece există mai mulţi investitori interesaţi de platforma industrială de la Jucu. Ea doreşte o hală de la Nokia în care să îşi extindă capacitatea de producţie şi unde să angajeze între 500 şi 1.000 de oameni", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Andreea Paul-Vass, consilier al prim-ministrului Emil Boc. "Se ştie că premierul este cu sufletul alături de acele locuri, tocmai de aceea a fost acuzat pe nedrept de plecarea Nokia. Noi, cei din guvern, trebuie să fim echilibraţi şi corecţi, de aceea nu putem favoriza un anume investitor, fie român, fie străin. Pe de altă parte, trebuie să ne obişnuim cu ideea că Nokia a pierdut o competiţie globală şi că acel capitalism sălbatic este înlocuit acum de un capitalism de caravană. Este nevoie să creăm un capitalism mai etic, mai corect, mai responsabil social", a adăugat oficialul guvernamental.

Irina Schrotter a participat, împreună Mihaela Glăvan, Lena Criveanu şi doi designeri clujeni, Alina Botea şi Lucian Broscăţean, doi dintre promotorii industriei autohone, la mai multe ediţii ale salonului de profil din Germania, Berlin Fashion Week. Schrotter s-a prezentat cu colecţia "I AM", care promovează moda străzii, însoţită de accesorii create de Carla Szabo. Absolventă a Facultăţii de Medicină din Iaşi, aceasta a debutat în industria de profil în 1990, când şi-a deschis o casă de modă, urmând o pasiune din anii studenţiei. "Am decis că este o oportunitate şi m-am decis să risc. Atunci m-am gândit la afacerea Irina Schrotter", a mărturisit designerul român. În 1996 şi-a lansat propria colecţie de modă, în 1999 a deschis primul ei showroom la New York, iar apoi a conceput Romanian Fashion Week de la Iaşi, cel mai important eveniment de modă din România.

În 2003 Irina Schrotter devine primul designer român acceptat cu o colecţie la salonul Prêt-à-Porter din Paris, la care participă de atunci în fiecare an. Ulterior, a fost acceptată la alte târguri internaţionale prestigioase precum The Train - New York, Magic Show - Las Vegas, Milano Vende Moda sau Nec Moda - Birmingham. Brandul Irina Schrotter este vândut astăzi pe patru continente, clienţii săi principali fiind în Anglia, Elveţia, Italia, Japonia, Brazilia, Liban, Arabia Saudită, Kuweit. În România deţine cinci magazine şi o reţea de clienţi în toată ţara. În 2006 Schrotter a înfiinţat la Iaşi Asociaţia Future in Textile. Asociaţia este creată în scopul de a susţine şi promova industria textilă românească prin organizarea de târguri, spectacole, evenimente şi expoziţii interne şi internaţionale, precum şi de a reprezenta interesele producătorilor şi designerilor din industria textilă românească la nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului.

"Plecarea Nokia de la Cluj ne-a dat o lecţie: cea că autorităţile trebuie să sprijine şi investitorii autohtoni, nu să îi blocheze, mai ales pe cei care fac şi export. Avem nevoie de producătorii autohtoni pentru că ei s-au înfiinţat aici, au alte afinităţi cu aceste locuri şi sunt mult mai interesaţi să păstreze personalul. Noi am preferat să reducem capacitatea de producţie, chiar am acumulat datorii la stat, dar ne-am străduit să căutăm soluţii ca să păstrăm oamenii, în speranţa că vor veni şi vremuri mai bune", a precizat Olga Stanciu, director adjunct al producătorului de lenjerie Jolidon Cluj.

"Despre plecarea Nokia de la Jucu se ştia încă din februarie. Va fi greu să vină un mare investitor acolo. Noi ne-am propus să înfiinţăm pe acea platformă mai multe întreprinderi mici şi mijlocii", susţine Adrian Coroian, vicepreşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român. Nokia şi-a anunţat noua strategie globală în privinţa fabricilor de telefoane mobile: unitatea din Jucu va fi închisă, iar angajaţii îşi vor pierde locurile de muncă. Potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, Nokia avea 1.552 de salariaţi proprii la finele lui 2010, la care se adaugă peste 2.000 de persoane angajate de agenţiile de recrutare Lugera şi Trenkwalder. Producătorul a închis în 2011 şi centrul de cercetare-dezvoltare din Cluj, concediind 120 de angajaţi. Nokia România a înregistrat în 2010 afaceri de 6,8 miliarde de lei - 30% din produsul intern brut al Clujului, 1,3% din PIB naţional şi 4% din exporturile României.

În luptă cu giganţii mondiali

Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a declarat că pe "lista scurtă" figurează doi mari investitori interesaţi de halele Nokia. Unul dintre aceştia este grupul industrial german Bosch, cu vânzări anuale de 47,3 miliarde de euro, interesat să creeze la Jucu o unitate de producţie de piese auto cu un efectiv de 1.000 de persoane, cu care instituţia negociază de 10 luni. Pe lista investitorilor interesaţi mai fac parte giganţii mondiali Huawei, Dell, IBM sau Sony Ericsson, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme.