Fermă de legume bio în stil american la Cluj FOTO

Fermă de legume bio în stil american la Cluj FOTO
Fiindcă legumele fără chimicale livrate la uşa apartamentului au început să prindă rădăcini pe plaiurile clujene, întreprinzătorul local Liviu Baltă va amenaja şi o zonă de picnic lângă ferma din Vultureni, după un model de mare succes în SUA.

„Avem deja peste 100 de abonaţi, putem să producem suplimentar, pentru că avem loc pe cele 3 ha din Băbuţiu, însă nu am vrea să ne extindem mai mult decât putem duce. Am exclus din start restaurantele şi angrosiştii pentru că am da faliment instant. Ei nu ne pot oferi un preţ pe măsura muncii noastre şi se raportează la legumele aduse din Italia sau din Turcia la jumătate de preţ, care sunt produse hidroponic, pe vată minerală, nu în pământ.
 
Majoritatea muncii pe care o facem noi este manuală; noi luăm cu mâna gândacul de Colorado de pe cartof, deci o eficienţă de 20%. Dacă am face-o cu produse chimice, ar fi de 90%. Noi folosim acele leacuri băbeşti, remedii naturale pentru boli, paraziţi.

De multe ori suntem la mâna vremii, şi acum ne uităm să nu ne prindă cumva grindina. Anul trecut, din 3.000 de răsaduri cu roşii ni s-au făcut doar 10%, de aceea am mutat în seră legumele mai sensibile, mai ales că a fost şi o iarnă lungă. Totuşi, vinetele, ardeii, varza, ceapa le cultivăm pe câmp".

Cerere mare, producție mică
 
Întreprinzătorii clujeni de la Colina Farms au preluat în satul Băbuţiu 3,5 ha de sol deosebit de fertil, un cernoziom cu o concentrație mare de nutrienți, unde au demarat în 2016 proiectul fermei de legume crescute fără chimicale, din seminţe organice şi cu îngrăşăminte bio.

Ei au folosit 8 km de folie care opreşte dezvoltarea buruienilor şi au forat la mare adâncime pentru a avea apă proaspătă pentru plante. Ulterior, au amplasat două sere încălzite de 900 mp şi o răsadniţă cu mese de cultură pe 240 mp, practic incubatorul viitoarelor plante. În echipă au fost cooptaţi şi doi specialişti cu experienţă, Horea Ghibu şi Viorel Tămaş. 
 
Principiul după care funcţionează ferma din Vultureni este producţia locală bio şi livrarea periodică (săptămânală, lunară) la uşa doritorilor din oraş a unei cutii mai mici sau mai mari cu 7-9 feluri de legume şi verdeţuri, în funcţie de abonamentul contractat.

Preţul unei cutii variază între 35 şi 70 de lei, iar transportul se face în Cluj-Napoca, Floreşti şi în zona limitrofă. Deşi există cereri şi din alte părţi ale ţării, fermierii din Băbuţiu nu le pot onora pentru că firmele de curierat nu dispun de maşini frigorifice, iar legumele s-ar deteriora.  

Turismul agricol, promovat la Cluj
 
Suprafețele cultivate depind tot de cerere, astfel încât cei de la fermă să poată onora toate comenzile și să aibă pierderi puține. Cea mai mare varietate este în sezonul cald, însă există legume care sunt produse şi în sezonul rece. În afară de legumele tradiţionale, la Băbuţiu mai se mai cultivă şi salată asiatică sau kale, dovlecel plăcintar, cartof violet, salată romană, brocolli, rucola, creson, valeriană sau iarbă de grâu.
 
Al doilea proiect este pe cale să se finalizeze în această vară: Colina Nouă, care să promoveze un stil de viaţă nou în România. În afară de posibilitatea de a-şi culege singuri legumele, va fi amenajat un spaţiu de picnic, de barbecue, după o reţetă deja experimentată în SUA. Abonaţii pot veni cu familiile, în ideea de a transforma ferma în spațiu de evadare și de relaxare din oraș.

Cu toate că ideea este de turism agricol, cei de la fermă nu vor să treacă şi la nivelul următor, cel de pensiune. „Pe măsură ce vor apărea locurile de cazare, turiștii vor putea rămâne câteva zile în zonă, având diverse posibilități de a-și petrece într-un mod cât mai plăcut timpul, se pot face drumeții, plimbări cu bicicletele în comuna Vultureni și în zona limitrofă”, susţin aceştia. 

Iniţiativele eco ale Clujului
 
Bunătăţile de la Mănăstireni. Gospodăria ţărănească este întreţinută de Aurora Gânscă, ajutată de cei doi copii, care produc ouă, cârnaţi, caş, slănină afumată făcute 100% din ingrediente naturale, conform portalului de specialitate Agricultura Ecologică. În gospodăria ecologică există 380 de oi, 30 de capre, 12 vaci. Îşi vinde produsele la piaţa din Mihai Viteazu din 2008, când a devenit producător autorizat. A făcut un curs de specializare în Germania, unde a vizitat câteva ferme ecologice şi a urmat cursuri de agricultură ecologică la Hanovra. 
 
Zarzavaturi de Mociu. Familia Haidu (Levente, Ildiko şi Renata) s-a mutat în 2000 în satul Chesău, într-o zonă retrasă, departe de trafic şi de poluare, unde se ocupă de grădinărit, cu cât mai puţine chimicale. Aceasta produce zarzavaturi, ouă de la găini hrănite doar cu mâncare naturală, curcani crescuţi pentru sărbătorile de iarnă, ulei de floarea soarelui presat la rece, pâine de casă şi zacuscă, toate oferite prin Cutia Ţăranului.  
 
Prisaca Transilvania. Oferă un amestec natural de miere, plante, fructe, uleiuri şi seminţe sub denumirea Borcanul Copiilor Veseli. Amestecul susţine funcţionarea normală a sistemului imunitar, rezistenţa naturală a organismului şi contribuie la tonifierea acestuia. El conţine miere, polen, fructe caise, păstură, lăptişor de matcă, coajă de scorţişoară. 
 
Oul ecologic de Ardeal. Este un ou dietetic, cu ridicată valoare nutritivă. Găinile de la ferma Pop Avi sunt alimentate natural, beneficiază de confort, nu sunt forţate artificial, fiind ferite de stresuri majore. Faţă de oul convenţional obţinut în sistem intensiv, cel bio are valoare nutriţională şi fiziologică superioară: e digestibil, lipsit de componenţi nocivi, cu aspect senzorial, mai bogat de 2-4 ori în vitamina E, fiind cel mai recomandat copiilor.
 
Brânza din Apuseni. Ferma Ijarul este structurată după modelul gospodăriilor ţărăneşti tradiţionale. Asigură la Mărişel spaţii pentru creşterea turmei de 300 de ovine şi caprine şi a animalelor de pe lângă gospodărie (vaci, găini, câini), spaţii de cultură legumicolă şi depozitare. Păşunea se întinde pe 100 ha, la poalele Apusenilor, unde nu există intervenţii în erbicidarea şi întreţinere prin metode industriale. Ferma produce brânză după reţete tradiţionale. Sortimentele se obţin din lapte de oaie (80%) şi de capră (20%).
 
Dulciuri ecologice la Cluj. Centrul de Biotehnologii Vegetale Aplicate Proplanta, microîntreprindere privată creată în 2001 la Cluj, este coordonat de Carmen Socaciu şi a realizat dulciuri ecologice confirmate de Ministerul Agriculturii şi de Ecoinspect. Aceasta îmbină activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologică cu producţia, la scară pilot, de alimente naturale şi suplimente (nutraceutice), aditivi alimentari benefici sănătăţii, fitodermocosmetice naturale şi produse wellness, toate produse originale. 
 
Extracte de plante în Rădaia. Laboratoarele PlantExtrakt au fost înfiinţate ca firmă mixtă româno-germană, într-o zonă nepoluată, în mijlocul naturii. Producţia e structurată pe fabricarea de tincturi mamă, produse gemoterapice şi fitoterapice, remedii homeopatice unitare. Se axează pe fabricarea extractelor vegetale din plante proaspete. Prin renunţarea la procesul de uscare şi prin prelucrarea imediată a plantei proaspete se păstrează nealterat fitocomplexul ce dă puterea vindecătoare a produselor. 

Comenteaza