Firmele din Cluj au cerut aproape 400 de certificate pentru situații de urgență

Firmele din Cluj au cerut aproape 400 de certificate pentru situații de urgență
Majoritatea restaurantelor și barurilor au rămas fără obiectul muncii

La nivel județean, cele mai multe astfel de certificate au fost solicitate de firmele din Cluj – 389, Constanța – 388 și Iași – 372. O treime din aceste certificate la nivel național au fost cerute în zona București-Ilfov.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

La polul opus se regăsesc județele din zona de sud a României – Teleorman -19, Giurgiu – 29 sau Ialomița - 31 respectiv cele din estul Transilvaniei Covasna -29 și Harghita – 32. Jumătate din cele 7.600 de societăți comerciale care au solicitat astfel de certificate sunt societăți care aveau un risc scăzut de a intra în insolvență înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, conform specialiștilor de la portalul Termene.ro.

“O firmă cu risc scăzut de intrare în insolvență este în general o firmă cu comportament cu o conduită de business corectă (locuri de muncă sigure, plata datoriilor la timp sau strategie pe termen lung). Faptul că din doi solicitanți, unul este din această categorie este cu atât mai delicat cu cât, în condiții economice normale, acesta este privit ca un partener de încredere, alături de care oricine și-ar dori să colaboreze”, a declarat Adrian Dragomir, CEO al Termene.ro.

Cel mai afectat domeniu este al restaurantelor și barurilor unde 1.300 de companii au solicitat eliberarea unui certificat (1 din 5 solicitanți de CSU), urmat de comerțul cu produse nonalimentare - 1.060. Domenii puternic afectate mai sunt hotelier – 447, cosmetică și coafură – 383, stomatologic – 341. În primă fază, cele cinci domenii par a fi cele mai afectate, dar efectele se vor propaga încet către furnizorii acestora.

“Un salon de cosmetică care și-a suspendat activitatea nu mai comandă produse cosmetice de la comerciant care la rândul său își diminuează cererea la producător. Acesta din urmă, pentru a supraviețui va putea recurge inclusiv la reduceri de personal, iar în acest joc intră pot intra și firma de transport, cea care asigură marketingul și altele până la marele perdant - bugetul de stat”.

Obținerea CSU va permite beneficiarilor, amânarea la plată pentru serviciile de utilități, electricitate, gaza naturale, apă, servicii telefonice și de internet, chirie pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare în cât și în relațiile cu partenerii comerciali.

Firmele care au obținut CSU cumulează în România datorii de 32 de miliarde de lei, creanțe pentru partenerii de afaceri și a căror plată, conform legislației, poate fi amânată. Un lucru benefic pentru cei dintâi, dar care poate crea probleme partenerilor, în contextul în care la terminarea stării de urgență (și implicit a efectelor CSU) există mari rezerve că respectivele firme vor avea capacitatea de a onora imediat respectivele plăți.

Profitul estimat a fi obținut de companiile care au solicitat CSU până în acest moment este de 4,7 miliarde de lei. În contextul în care majoritatea beneficiarilor CSU sunt plătitori de impozit pe profit, aceste firme  datorează bugetului de stat peste 0,5 miliarde de lei, sume a căror plată va putea fi  amânată.

Reducerea sau închiderea activității din acest moment creează toate premisele unui profit net inferior aferent anului 2020 și implicit unor impozite plătite (pentru cei care vor putea depăși această situație) net inferioare. Cifra de afaceri pe care se estimează că ar fi generat-o posesorii de CSU depășește la finalul anului trecut 50 de miliarde de lei.

Respectivele sume reprezintă bani încasați în general de la clienții finali (majoritatea afacerilor pentru care s-a solicitat CSU) și au ca efect în bugetul de stat, TVA care reprezintă 7,5 miliarde de lei. Reducerea activității va avea ca efect reducerea TVA colectat la bugetul de stat, generat de activitatea comercială și plătit de consumatorul final.

“Fie că vorbim de firme care au sau nu acest certificat, întârzierea la plată dincolo de termenele contractuale a colaboratorilor propagă probleme financiare pe tot fluxul de furnizori. Toate efectele se vor putea observa la finalul anului 2020 în totalul companiilor care au intrat în insolvență în anul în curs, în numărul de șomeri, dar și în sumele colectate la bugetul de stat”, spune Adrian Dragomir.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza