Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) a fost unul dintre cele mai evitate de către bănci în ultimii ani cu toate că are un cuvânt greu de spus în economie. Şefii instituţiilor care se ocupă de garantarea creditelor au declanşat un lobby la Cluj pentru acest sector, în speranţa că vor schimba politica băncilor.
"IMM-urile au nevoie de finanţare, iar cele din exporturi şi agricultură vor avea performanţe mai bune şi riscuri mai mici. Acestea vor juca un rol important în schimbarea modului de creştere economică a României" este concluzia unui studiu al Direcţiei de Stabilitate Financiară (DSF) din cadrul BNR. Acesta a fost prezentat în premieră, la Cluj, cu ocazia unei conferinţe organizate de Fondul Român de Contragarantare (FRC) şi de Institutul Bancar Român (IBR). Conform analizei coordonate de Ion Drăgulin, director al DRS, numai 13% dintre IMM-uri au primit finanţare bancară, celelalte preferând să apeleze la firmele mamă, la finanţare externă sau la instituţii financiare nebancare (IFN) tocmai din cauza reticenţei băncilor.
În ceea ce priveşte structura îndatorării IMM-urilor, 46% din volumul împrumuturilor vine de la bănci, 26% din creditele externe, 19% de la firmele mamă, iar 9% de la IFN-uri, îndatorarea la care au ajuns fiind de 35 de miliarde euro. IMM-urile se află într-o situaţie dificilă deoarece 40% din credite au fost luate pentru acoperirea cheltuielilor curente, plata salariilor sau a facturilor, iar 26,8% pentru stocuri şi ţinerea în viaţă a firmei, procentajul deţinut de investiţii fiind nesemnificativ. Studiul BNR subliniază că în ultimele luni din 2010 şi la începutul acestui an cererea de credite dinspre IMM-uri a crescut, dar acestea se confruntă cu reticenţa băncilor.
"De-a lungul ultimilor trei ani ne-am confruntat cu situaţia că băncile s-au dovedit cu mult mai puţin agile cu mecanismele de stimulare a întreprinderilor. În trimestrul 4 al anului trecut au apărut însă primele semne de relansare a economiei. Este o revenire moderată, dar serioasă", a subliniat Petru Rareş, preşedinte executiv al IBR. El susţine că, totuşi, România se confruntă cu două probleme serioase: "comerţul cu amănuntul, care a intrat într-o contracţie puternică, pe care am generat-o chiar noi, băncile, şi construcţiile, care deşi şi-au aplatizat ritmul scăderii, continuă să se ducă în jos. În construcţii am avut 24 de luni consecutive de scădere, în ianuarie 2011 ajungând la -10,2%", a menţionat Rareş.
Specialiştii consideră că o soluţie pentru resuscitarea creditării o reprezintă mecanismele de contra-garantare. Ei spun că băncile ar fi mult mai securizate faţă de riscurile la care expun creditând firmele mici şi mijlocii. "Din păcate, am avut discuţii la nivel de preşedinţi de bănci care au recunoscut că nu cunoşteau mecanismele de garantare şi de contragarantare", a precizat Ioan Hidegcuti, preşedintele FRC. Acesta a adăugat că una dintre puţinele care au reuşit să îşi adapteze cererea pentru IMM-uri este Banca Transilvania, prin creditul "gata garantat". Deşi ar putea revitaliza acordarea de credite, mecanismul contragarantării nu este împărtăşit de IMM-uri.
"Nu înţeleg ce avantaj are o firmă prin plata acestui comision suplimentar la FRC. Este un instrument pentru bănci, mult prea scump pentru noi şi inutil", a accentuat Adrian Coroian, preşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român. Comisionul de garantare solicitat de FRC este de 3,8%, însă, prin colaborarea cu FNG, societăţile pot primi o reducere până la 2,3%. Un alt impediment este lipsa garanţiilor pentru organizaţiile nonguvernamentale. "Noi nu putem obţine garanţii pentru cofinanţarea proiectelor depuse pentru fonduri europene, deşi sunt 5 miliarde de euro care ne aşteaptă, pe care trebuie să îi absorbim", a susţinut Grigore Pop, liderul sindical de la Cartel Alfa Cluj.
