Fluctuații record ale petrolului în următoarea perioadă. La 125 de dolari barilul, zonă de Cod Roşu pentru toată economia / Ce poate face guvernul Bolojan

Criza petrolului lovește și România: ce prețuri la benzină ne așteaptă și cum pot fi temperate.

O analiză realizată de compania de consultanță Frames, publicată marți, arată că, dincolo de variațiile cotației petrolului, șoferii resimt imediat impactul asupra prețurilor la pompă, scrie news.ro. 

Studiul ia în calcul costurile de rafinare, cursul valutar și presiunea considerabilă a taxelor aplicate de stat.

De la 77 la 125 de dolari: anatomia unei scumpiri accelerate

Conform scenariilor analizate de Frames, la un preț al barilului de 77 de dolari și un curs stabil de 4,38 lei/dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de 3,50 lei. La acesta se adaugă o acciză fixă de 3,06 lei pentru benzină și 2,80 lei pentru motorină, iar aplicarea TVA-ului de 21% conduce la prețuri finale de 7,94 lei pentru benzină și 7,88 lei pentru motorină. Acesta reprezintă scenariul de dinaintea războiului din Orient.

”Primul scenariu de criză simulează o creștere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, prețul materiei prime și costurile de rafinare și distribuție cresc direct proporțional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea'', arată analiza Frames.

Rezultatul ar fi o lovitură dură pentru șoferi, cu prețuri finale de 9,20 lei/litru pentru benzină și 9,15 lei/litru pentru motorină.

Cotațiile petrolului Brent au scăzut, marți, 10 martie 2026, cu 6.51 dolari, sau 6.6%, până la 92.45 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 6.12 dolari, sau 6.5%, ajungând la 88.65 dolari pe baril, informează Reuters. Scăderea de marți vine după ce prețurile petrolului depășiseră pragul de 100 de dolari pe baril și atinseseră maxime de peste patru ani. Luni, prețul Brent a urcat până la 119.50 dolari pe baril, iar WTI la 119.48 dolari, cel mai ridicat nivel din 2022.

Al doilea scenariu descrie o criză energetică severă, cu barilul la 125 de dolari. 

”Aici intrăm într-o zonă de Cod Roșu pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei”, a mai transmis compania.

Analiza sugerează și o posibilă „plasă de siguranță”: prin absorbția unui șoc de 65%, fie prin plafonarea marjelor de rafinare, fie prin intervenție guvernamentală, prețurile ar putea fi menținute la niveluri mai tolerabile – 9,50 lei/litru pentru benzină și 9,40 lei/litru pentru motorină în cel mai pesimist scenariu.

O evoluție de tip „dinți de fierăstrău”

Experții atrag atenția că aceste scenarii nu sunt ipotetice. 

”Această evoluție de tip dinți de fierăstrău, cu creșteri și scăderi ale cotațiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcție de efectele războiului din Orientul Mijlociu'', afirmă specialiștii.

Amenințările legate de blocarea Strâmtorii Hormuz, prin care trece o cincime din consumul global de petrol, au creat panică pe piețe.

”Deși unele intervenții diplomatice și posibila eliberare a unor rezerve strategice de către țările G7 au mai calmat temporar bursele, riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menține prețul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru cât se poate de realiste pe birourile analiștilor financiari'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Specialiștii subliniază că o criză a carburanților nu afectează doar șoferii. Un preț de 10 lei/litru pentru motorină va declanșa un efect de domino în întreaga economie: transportatorii vor actualiza tarifele, iar aceste costuri se vor reflecta imediat în prețul final al produselor.

”Alimentele de bază, materialele de construcții și bunurile de larg consum se vor scumpi inevitabil. În paralel, presiunea inflaționistă va eroda și mai mult puterea de cumpărare a populației, în timp ce companiile vor fi forțate să își reducă marjele de profit sau să stopeze angajările. Este un cerc vicios în care un singur șoc extern pe piața energiei ajunge să taxeze fiecare consumator în parte”, se mai arată în comunicat.

Ce poate face Guvernul Bolojan

Experții recomandă intervenții rapide prin sistemul fiscal, întrucât accizele și TVA-ul reprezintă o parte uriașă din costul final.

”Pentru a absorbi un șoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină și motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din prețul afișat la stațiile de alimentare și oferă o gură de oxigen transportatorilor'', spune Negrescu.

O altă opțiune este compensarea directă a prețului. Guvernul și marile lanțuri de benzinării pot negocia un acord pentru împărțirea pierderilor. Reducerea aplicată direct la casă poate fi susținută parțial prin subvenții de la buget și parțial prin renunțarea la o parte din marja de profit a companiilor petroliere, frânând astfel scumpirea.

Riscurile intervenției statului

Specialiștii avertizează că măsurile de salvare vin cu costuri mari pentru economia națională. Reducerea taxelor la carburanți înseamnă încasări mai mici la buget, ceea ce poate afecta sănătatea, pensiile și proiectele de infrastructură. Compensarea directă crește deficitul bugetar și poate forța statul să se împrumute la dobânzi mai mari.

”Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur și simplu să închidă stațiile. Acest fenomen duce la raționalizarea imediată a combustibilului și la apariția pieței negre'', spune Negrescu.

De aceea, absorbția unui șoc de preț la nivel de stat trebuie să fie un compromis atent între protecția portofelului cetățenilor și stabilitatea economică pe termen mediu și lung.