Forţări de proiecte imobiliare până la noul PUG
- Scris de Kristina Restea
- 23 Dec 2010, 00:39
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Pentru Comisia de Urbanism 2010 a fost un an al negocierilor, al proiectelor mici şi al solicitărilor de intrare în legalitate până la apariţia viitorului regulament.
Comisia Tehnică de Administrare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a acordat 93 de avize până în iulie, acestea fiind ultimele date disponibile. Autorizaţiile de construire au ajuns la nr. 1.550 în noiembrie, iar certificatele de urbanism, la 4.168.
În acest an CTATU a semnat 1.192 de avize, acorduri sau răspunsuri date solicitanţilor, potrivit secretarului Doina Tripon. “Am început anul cu 280 de documentaţii (restanţe din anii anteriori, n. red.), mai avem 60”, a menţionat primarul Sorin Apostu. “După o comisie operativă, vor mai rămâne 25 care vor necesita discuţii în CTATU”, a menţionat Tripon. “A fost un an bun,
s-au discutat multe proiecte. Documentaţiile trebuiau armonizate cu Planul Urbanistic General (PUG), ceea ce s-a potrivit bine cu faptul că unii membri din echipa care lucrează acum la reactualizare sunt şi membri în comisie”, a menţionat primarul. El a spus că propunerile de turnuri au dispărut în anumite zone, dar sunt semnale că piaţa îşi va reveni în trei ani.
Arhitectul Eugen Pănescu, membru al CTATU, a remarcat atitudini previzibile din partea investitorilor, în contextul elaborării noului PUG. Documentaţia aflată încă în lucru pregăteşte modificarea reglementărilor de construire pentru oraş. “Mulţi au încercat să “forţeze”, să obţină avize înainte de finalizarea noilor reguli. Multe proiecte au avut succes, s-au permis reguli pe baza PUG vechi (în vigoare, n.red.)”, a menţionat Pănescu. El consideră că numărul documentaţiilor s-a menţinut la un nivel ridicat, dar a scăzut anvergura proiectelor, ajunse “la scară mică”. Acesta a observat că proiectele mari s-au concentrat în câteva birouri de proiectare, cu referire la Arhimar şi Bogart. “Exigenţele pieţei au crescut, iar capabilităţile din anii precedenţi au dus la o filtrare a pieţei. Şi în cazul proiectelor de dimensiuni medii şi mici se observă câteva nume care revin”, spune Pănescu.
Reprezentanţii Bogart au menţionat că societatea a obţinut în acest an autorizaţii de construire pentru 32 de proiecte, iar Primăria a elaborat un total de 1.600. “Noi avem cam 1,8%. Restul de peste 1.550 sunt ale altor birouri. Noi avem multe proiecte şi în afara Clujului”, a precizat administratorul Bogart, Bogdan Petrina. “Multe dintre proiecte au fost de calitate slabă”, a mai remarcat Pănescu. La capitolul aspecte pozitive din activitatea comisiei, acesta menţionează transparenţa din cadrul şedinţelor. “Se poate discuta în contradictoriu, se pot exprima păreri diferite. Suntem la ani lumină de alte oraşe, mai ales că şedinţele de la Cluj sunt publice şi participă toată lumea interesată”, crede Pănescu.
“Lucrurile au mers mai bine la Urbanism, mai operativ. Investiţiile au scăzut, iar proiectele de analizat sunt mai puţine. Au fost în comisie şi proiecte foarte simple, care nu ar fi necesar să fie discutate la acest nivel. Observaţiile membrilor mi s-au părut corecte. Există opinii diferite, e firesc în arhitectură. Unii dintre membrii comisiei par mai severi, dar sunt consecvent severi”, spune arhitectul Sorin Scripcariu, care a prezentat mai multe proiecte în şedinţele CTATU. “Sunt firme care funcţionează de multă vreme, care s-au impus pe piaţă. Clienţii se orientează după performanţele firmelor”, spune acesta despre concentrarea pieţei de proiectare. Numărul proiectelor ample, întinse pe câteva hectare, cu sute de mii de metri pătraţi de clădiri au fost puţine, dar au fost propuse unele prin care beneficiarii au solicitat modificări ale soluţiilor anterior avizate sau intrări în legalitate pentru proiecte realizate altfel decât prevedeau documentaţiile aprobate.
Turnuri şi Nervia
Printre cele mai importante proiecte prezentate şi discutate în acest an se numără un complex de turnuri de 16 etaje pe strada Frunzişului, unităţi noi în Parcul Industrial Tetarom I (Agressione) şi Tetarom II (birourile Emerson), noua unitate a bauMax sau extinderea cu birouri a Iulius Group pe malul lacului din Gheorgheni. Printre cele mai dezbătute proiecte a fost complexul mixt propus de compania Nervia în zona Expo Transilvania, trecut cu aviz după mai multe modificări, dar faţă de care unii dintre arhitecţii din comisie şi-au exprimat rezerve chiar şi la ultima prezentare.
Kristina REŞTEA ,Luminiţa SILEA
În acest an CTATU a semnat 1.192 de avize, acorduri sau răspunsuri date solicitanţilor, potrivit secretarului Doina Tripon. “Am început anul cu 280 de documentaţii (restanţe din anii anteriori, n. red.), mai avem 60”, a menţionat primarul Sorin Apostu. “După o comisie operativă, vor mai rămâne 25 care vor necesita discuţii în CTATU”, a menţionat Tripon. “A fost un an bun,
s-au discutat multe proiecte. Documentaţiile trebuiau armonizate cu Planul Urbanistic General (PUG), ceea ce s-a potrivit bine cu faptul că unii membri din echipa care lucrează acum la reactualizare sunt şi membri în comisie”, a menţionat primarul. El a spus că propunerile de turnuri au dispărut în anumite zone, dar sunt semnale că piaţa îşi va reveni în trei ani.
Arhitectul Eugen Pănescu, membru al CTATU, a remarcat atitudini previzibile din partea investitorilor, în contextul elaborării noului PUG. Documentaţia aflată încă în lucru pregăteşte modificarea reglementărilor de construire pentru oraş. “Mulţi au încercat să “forţeze”, să obţină avize înainte de finalizarea noilor reguli. Multe proiecte au avut succes, s-au permis reguli pe baza PUG vechi (în vigoare, n.red.)”, a menţionat Pănescu. El consideră că numărul documentaţiilor s-a menţinut la un nivel ridicat, dar a scăzut anvergura proiectelor, ajunse “la scară mică”. Acesta a observat că proiectele mari s-au concentrat în câteva birouri de proiectare, cu referire la Arhimar şi Bogart. “Exigenţele pieţei au crescut, iar capabilităţile din anii precedenţi au dus la o filtrare a pieţei. Şi în cazul proiectelor de dimensiuni medii şi mici se observă câteva nume care revin”, spune Pănescu.
Reprezentanţii Bogart au menţionat că societatea a obţinut în acest an autorizaţii de construire pentru 32 de proiecte, iar Primăria a elaborat un total de 1.600. “Noi avem cam 1,8%. Restul de peste 1.550 sunt ale altor birouri. Noi avem multe proiecte şi în afara Clujului”, a precizat administratorul Bogart, Bogdan Petrina. “Multe dintre proiecte au fost de calitate slabă”, a mai remarcat Pănescu. La capitolul aspecte pozitive din activitatea comisiei, acesta menţionează transparenţa din cadrul şedinţelor. “Se poate discuta în contradictoriu, se pot exprima păreri diferite. Suntem la ani lumină de alte oraşe, mai ales că şedinţele de la Cluj sunt publice şi participă toată lumea interesată”, crede Pănescu.
“Lucrurile au mers mai bine la Urbanism, mai operativ. Investiţiile au scăzut, iar proiectele de analizat sunt mai puţine. Au fost în comisie şi proiecte foarte simple, care nu ar fi necesar să fie discutate la acest nivel. Observaţiile membrilor mi s-au părut corecte. Există opinii diferite, e firesc în arhitectură. Unii dintre membrii comisiei par mai severi, dar sunt consecvent severi”, spune arhitectul Sorin Scripcariu, care a prezentat mai multe proiecte în şedinţele CTATU. “Sunt firme care funcţionează de multă vreme, care s-au impus pe piaţă. Clienţii se orientează după performanţele firmelor”, spune acesta despre concentrarea pieţei de proiectare. Numărul proiectelor ample, întinse pe câteva hectare, cu sute de mii de metri pătraţi de clădiri au fost puţine, dar au fost propuse unele prin care beneficiarii au solicitat modificări ale soluţiilor anterior avizate sau intrări în legalitate pentru proiecte realizate altfel decât prevedeau documentaţiile aprobate.
Turnuri şi Nervia
Printre cele mai importante proiecte prezentate şi discutate în acest an se numără un complex de turnuri de 16 etaje pe strada Frunzişului, unităţi noi în Parcul Industrial Tetarom I (Agressione) şi Tetarom II (birourile Emerson), noua unitate a bauMax sau extinderea cu birouri a Iulius Group pe malul lacului din Gheorgheni. Printre cele mai dezbătute proiecte a fost complexul mixt propus de compania Nervia în zona Expo Transilvania, trecut cu aviz după mai multe modificări, dar faţă de care unii dintre arhitecţii din comisie şi-au exprimat rezerve chiar şi la ultima prezentare.
Kristina REŞTEA ,Luminiţa SILEA
DISTRIBUIE
Comenteaza
