Fostul Real, haos fără egal. Hipermarketul care blochează un cartier

Fostul Real, haos fără egal. Hipermarketul care blochează un cartier
Locul unde intră toată lumea, dar iese cine poate. Așa este botezat de către șoferi și clienți deopotrivă noul Auchan, adică vechiul Real. Principiul dominoului: la orele de vârf, trecerea de pietoni de acces în magazin gâtuiește traficul de ieșire, se aglomerează sensul giratoriu care blochează frecvent traficul pe relația Bulevardul Muncii – Iris.

Să mergi pe jos până la hipermarketul din Muncii este o experiență nerecomandabilă. Traversarea trecerii de pe pietoni de pe bulevard înseamnă trecerea peste patru benzi pe care tirurile, dubele sau automobilele rulează de multe ori cu viteze amețitoare, iar a celei din rampa către magazin, un slalom special printre mașinile care coboară bară la bară. În nici un caz nu e de urcat pe la intrarea secundară, de fapt o gaură în gard urmată de o veșnică mlaștină prezentă încă de la originile acestui magazin.

Preventiv, diriguitorii magazinului au pus un indicator de limitare de viteză de 5 km/h.  “Zonă rezidențială. Parcare privată. Timp maxim de staționare 4 ore. Bine ați venit!” se poate citi pe panourile de la intrare. Marcajele de la sol, “zebrele” sau delimitarea locurilor de parcare de-abia se mai văd. Oricum sensurile de mers ale mașinilor nu sunt respectate: tot șoferul merge pe unde vrea, parchează unde are chef și își pune mașina cum se nimerește.

Culoarul de acces al pietonilor spre magazin se îngustează de tot până dispare, nici așa nu ai cum să te încadrezi cu un cărucior în așa strâmtoare; câte o mașină pusă de-a curmezișul te blochează de tot, iar trotuarul de ieșire de pe cealaltă parte e o glumă proastă, cu dale cu tot. Aici semnele de circulație sunt inutile: inițial era activă o restricționare a autovehiculelor mai înalte de 2 m, acum ea este dată la o parte.

Personalul de securitate are aici doar un rol decorativ, nimeni nu dirijează cât de cât traficul: pietonii își revarsă mânia spre șoferi, iar ultimii încearcă să evite cozile de mașini prin ieșirea pe contrasens. Ieșirea pe patru roți din complex este o adevărată aventură, câteodată stai și 30-40 de minute ca să scapi din acest labirint de mașini și de oameni.

Complexul e îngrădit cu sârmă ghimpată, ca la Auschwitz, sau cu niște fiare cu “cârpe verzi” aruncate peste ele, și împrejmuit cu gunoaie aruncate peste tot, în lipsa coșurilor. Iar când ele există, precum cele din incintă, arată ca după război. Pentru că șoferii nu găsesc loc în interior, mașinile sunt lăsate în intersecție, pe deal, în porțile caselor, pe trecerea de pietoni. Unele chiar pe butuci.

Accesul în magazin și în parcarea acoperită este afișat cu litere de pe vremea lui Pazvante. Noii chiriași ai complexului și-au făcut legile lor, o casă de pariuri și-a pus “pamblică” de limitare de acces între doi stâlpi, ca la poliție. Construcții noi apar peste tot, fiind demarcate rudimentar. În spatele magazinului parcările sunt adevărate capcane: noroi imens, bolovani, surpături. Spor la cumpărături!

Rețeaua Real, învinsă de criză

Francezii de la Auchan, care au cumpărat de la grupul german Metro 20 din cele 24 de hipermarketuri Real din România, au decis apoi achiziționeze şi galeriile comerciale în care 12 unități îşi desfăşurau activitatea pentru a scăpa de povara unor chirii negociate şi semnate pe termen lung în perioada de boom a economiei locale. Un proiect de acest gen a fost evaluat la 20-25 de milioane de euro, fiind vorba inclusiv despre cel din Cluj. La momentul tranzacţiei, Real avea în proprietate doar 4 din cele 20 de magazine. Finalizarea remodelării fostului Real Cluj a fost anunțată de francezi în 2014. Complexul a fost inaugurat în 2007 şi are două mari zone funcţionale: galerii comerciale cu demisol, parter, etaj și complexul propriu-zis, cu parter înalt în spate. Investiţia s-a ridicat la 23 de milioane de euro. Suprafaţa construită este de 21.400 mp, iar cea utilă de vânzare, de 7.500 mp, numărul locurilor de parcare fiind de 400. Conducerea Real spunea că amplasarea unităţii s-a făcut în ideea în care în zonă se anunţau 7.000 de apartamente noi. Strategia iniţială era de înfiinţare a celui de-al doilea hipermarket, nematerializată din cauza crizei financiare.

Comenteaza