GALERIE FOTO Clujul cu faţă umană: pentru pietoni, biciclişti şi cărucioare

GALERIE FOTO Clujul cu faţă umană: pentru pietoni, biciclişti şi cărucioare
Boxe-sertar pentru biciclete, figuri desenate pe asfalt pentru spaţii pietonale, oameni-machete care ţin rezervate trotuarele sunt propunerile participanţilor la un atelier pe probleme de trafic.

Asociaţia Aria pe a Treia (AREA3) expune timp de o săptămână propunerile rezultate în urma unui atelier de idei care ar putea îmbunătăţi circulaţia din municipiu. Organizatorii vor ca soluţiile gândite de participanţii la manifestarea COOP Cluj să fie promovate şi la nivelul administraţiei.

"Proiectele sunt orientate şi spre a oferi propuneri faţă de atitudinile locuitorilor, precum şi materiale de campanie. Problema traficului este una extrem de complexă şi de răspândită, dar multe aspecte se leagă de atitudinea oamenilor, aşa că proiectul este şi un fel de încercare de educare culturală. Cum apar acum în vitrinele spaţiilor comerciale nefolosite poze cu oraşul vechi, ar putea apărea şi diverse forme de apel la un comportament civilizat în trafic", explică Istvan Pasztor, reprezentant al AREA3.

Echipele care au lucrat la propuneri au identificat o serie de probleme pe care le au la deplasarea prin oraş bicicliştii, persoanele cu dizabilităţi, dar şi părinţii cu copii în cărucioare. Printre acestea se numără lipsa de spaţii amenajate pentru parcări de biciclete în zone-cheie, facilităţi inaccesibile persoanelor cu dizabilităţi motorii (gen tejghele) sau aglomerări periculoase de autovehicule în zone utilizate mai ales de pietoni. Una dintre echipe a propus instalarea în oraş a unor boxe de biciclete multifuncţionale, mai sigure, dar şi estetice, care funcţionează similar unor sertare. Adică, pot fi parţial "îngropate" atunci când e cazul, pot servi ca mobilier de şedere, dar şi ca suporturi de afişe.

Tot în scopul protejării spaţiilor pentru "neşoferi" a fost propus un sistem mai special de semnalizare a anumitor zone: figuri la scară reală, vopsite pe trotuare sau pe carosabil, care arată spaţiile minime necesare pietonilor. Acestea cuprind trei elemente: figura stilizată de persoană, cotă de gabarit şi săgeata de delimitare. Într-o altă viziune, maşinile sunt ţinute mai departe de trotuarele pietonilor (unde tind să mai fie parţial parcate în unele cazuri) prin amplasarea de contururi de personaje fixate pe suporturi metalice. Aşa că un "dictator Nicolae Ceauşescu" sau câte o "actriţă Maria Dinulescu" postaţi pe trotuare fac lobby pentru deplasarea pietonală şi pentru rezervarea acestor spaţii oamenilor, nu parcărilor.

Alte propuneri sunt orientate înspre folosirea potenţialului de spaţiu public pe care îl au anumite zone, dar care este acum ignorat. Un astfel de exemplu ar putea fi podul Mănăştur, unde parcarea este, în continuare, necesară. Cu toate acestea, sub pod s-ar putea găzdui diverse activităţi, cum ar fi pieţe de weekend sau târguri de carte, sugerează participanţii la atelier. Între proiectele expuse figurează şi propuneri care atrag atenţia asupra problemelor din trafic şi a nevoii de mijloace alternative de deplasare într-un mediu neprietenos: un teleschi desenat pe strada Republicii, o planşă cu rafting pe Someş sau cu un cărucior dotat cu ferăstrău pentru ca părinţii să poată să "cucerească" spaţiu în trafic pentru a-şi deplasa copiii.

10 proiecte la Turnul Croitorilor

Expoziţia "Paralel" de la Turnul Croitorilor prezintă rezultatele atelierului organizat în 25 şi 26 februarie la Fabrica de Pensule din Cluj. Atelierul a abordat problema traficului din Cluj, bazat, pe lângă experienţa personală a participanţilor, şi pe perspectiva reprezentanţilor unor tipuri specifice de utilizatori: Clubul de Cicloturism Napoca, Asociaţia Életfa ("Copacul vieţii") a tinerelor mame sau Centrul Lamont Cluj-Napoca. Expoziţia este deschisă între 7 şi 14 martie. La atelierul COOP Cluj participă mai multe echipe de studenţi şi arhitecţi, artişti grafici sau designeri, care propun proiecte de obiect, materiale de campanie şi studii legate de condiţiile de trafic din oraş. Cei 20 de participanţi au realizat 10 proiecte.

 

Comenteaza