GALERIE FOTO Greii economici ai Clujului, premiaţi sub spectrul Nokia

Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj a reluat după doi ani de pauză festivitatea de premiere. De pe "terenul propriu" de la Expo Transilvania evenimentul s-a mutat în 2011 la Grand Italia, hotel finalizat în acest an. Cele mai multe firme prinse în top sunt active în industrie.

Societăţile laureate au fost selectate din 30.547 de agenţi economici care au depus bilanţul pe 2010. Domeniul cu cel mai mare număr de laureaţi este industria (107), urmat de comerţ-turism, cu 82 de companii, servicii (53), construcţii (21), cercetare, dezvoltare şi high tech (18), agricultură şi pescuit (2). "Statul român ar trebui să intervină cu pachete de ajutor financiar, aşa cum au făcut mai multe ţări din Europa", a subliniat, la deschiderea evenimentului, preşedintele CCI Cluj, Ştefan Dimitriu.

Gala a început cu un discurs al actorului Dorel Vişan, amfitrionul evenimentului, urmat de prefectul Florin Stamatian. "Trecem peste primar şi ajungem la viceprimar", a remarcat actorul, cu referire la reţinerea şi cercetările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privindu-l pe primarul Sorin Apostu, şi invitându-l la cuvânt pe viceprimarul Attila Laszlo. Acesta a ţinut să sublinieze că activitatea administraţiei locale continuă. "Primăria funcţionează. Am trecut de un an nebun, de o zi nebună, dar lucrurile merg în continuare. Nimeni dintre dumneavoastră nu poate spune că a avut un an lipsit de griji", a amintit Laszlo.

Numai 6.573 de societăţi dintre cele active au întrunit criteriile de eligibilitate. Cele mai multe sunt întreprinderi mici şi mijlocii (107). Economia locală clujeană a crescut anul trecut cu 2,2 miliarde de lei, la valoarea de 22,2 miliarde. Clujul a ocupat a doua poziţie la nivel naţional în 2010, în privinţa creşterii economice, după judeţul Argeş, care a înregistrat creşteri în principal datorită activităţii Dacia. Producţia de telefoane mobile ale fabricii Nokia de la Jucu, a cărei închidere a fost anunţată în acest an, a fost unul dintre principalele "motoare". "Deşi a venit târziu pentru a influenţa semnificativ rezultatele economice pe judeţ în acest an, decizia Nokia constituie un şoc pentru economia locală. Impactul deciziei multinaţionalei va fi extrem de vizibil în anul următor. În 2010 compania a realizat o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30% din produsul intern brut al Clujului.

Economia locală a dovedit rezistenţă la primul val al crizei tocmai ca urmare a acestei investiţii. Cu alte cuvinte, după închiderea fabricii, indicatorii macroeconomici locali şi cei naţionali se vor deteriora într-un moment în care economia internă resimte deja agravarea climatului macroeconomic european şi mondial", conform conducerii CCI. Pe de altă parte, reprezentanţii instituţiei amintesc de companii ca Huawei, Ericsson, Dell sau IBM, interesate de investiţii la Cluj, de proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti sau de expansiunea sectorului informatic.

Marile întreprinderi din top

Societăţile mari şi foarte mari cuprinse în clasament sunt Nokia România, Napolact, Rondocarton, Farmec, Terapia, Electroceramica, IRROM Industrie, Remarul 16 Februarie, Sortilemn, Hidroserv, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Compania de Apă Someş, ACI, Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene, Electromontaj, RematInvest, RATUC, Logistic E Van Wijk, Emerson, PP Protect, Total Security, EVW Holding, Oncos, MOL.

Maşini scumpe în Bună Ziua

Mercedes-uri negre au fost parcate în jurul hotelului. Reprezentanţii societăţilor membre, de la vârf sau din eşaloanele secunde, au socializat în jurul meselor rotunde, aplaudându-şi vecinii de top sau schimbând impresii despre temele zilei. Unii s-au retras mai repede, pentru treburi întrerupte de gala CCI, alţii au venit mai târziu. Costumele sobre ale oamenilor de afaceri au fost completate de rochiile scurte, tocurile cui şi parfumurile de lux ale participantelor. Agenda serii a inclus programe de muzică şi dans.

Kristina REŞTEA, Călin POENARU