Garda Financiară, plimbată între ministere

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mutarea Gărzii Financiare (GF) (foto) de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) va reduce evaziunea şi va da mai multe puteri instituţiei. În schimb, oamenii de afaceri cred că instituţia trebuie reformată din interior.

Ei aprobă mutarea propusă de Băsescu numai dacă instituţia ar asigura scoaterea la suprafaţă a banilor care circulă în economia subterană. “Mă îndoiesc că preşedintele se referă la evaziunea de mică anvergură. Dacă până acum se discuta de procente de 30% pentru economia subterană, atunci înseamnă că sunt bani de adus la buget, iar dacă MFP nu a reuşit acest lucru, atunci ar trebui să încerce altcineva”, spune Steluţa Racolţa, administrator al fabricii de încălţăminte Clujana. Există voci din mediul de afaceri care spun că schimbarea statutului GF nu aduce o garanţie suplimentară pentru o funcţionare mai bună.

“Nu structurile sunt problema, ci funcţionarea lor. Problema o reprezintă onestitatea şi calificarea celor care fac controalele. GF ar trebui să aibă controlori specializaţi pe sectoare. Nu poţi trimite acelaşi om să controleze şi firme din sectorul cărnii, şi din cel al construcţiilor. În plus, aceşti oameni ar trebui să fie prezenţi pe şosele, să controleze transporturile, dar ei se concentrează pe controale contabile. Apoi, mai avem încă poliţie economică. Este destul de neclar cine ce face. Legătura dintre ANAF şi GF este încă incertă”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Directorul GF Cluj, Emil Ilea, a evitat să comenteze declaraţia preşedintelui.

Băsescu susţine că trecerea GF la MAI ar ajuta la reducerea evaziunii. El a reiterat ideea externalizării unei părţi a serviciilor administraţiilor fiscale către companii private. “Mişcarea de la MFP mi-a atras atenţia asupra unui lucru care trebuie discutat. Ce caută GF la MFP, când ea are, în principal, sarcina să urmărească acte criminale, deci acţiuni penale. Trebuie mutată probabil la MAI. De ce stăm cu recuperarea creanţelor către stat la un sistem ancrasat şi de multe ori corupt? De ce nu dăm executorilor judecătoreşti recuperarea creanţelor?”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, la Pro TV. În proiectul de buget pe 2011, obţinut de Mediafax, guvernul se bazează ca veniturile din amenzi, penalităţile pentru nedepunerea declaraţiilor, confiscările de bunuri să ajungă la 429,2 milioane lei.