Giganţii tehnologiei scot Clujul din criză
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 18 Ian 2011, 23:48
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Instalarea Nokia şi Emerson în nord-vestul României a modificat raportul de forţe în IT&C în defavoarea Bucureştiului, relevă un studiu al Institutului de Tehnică de Calcul.
Nokia, Emerson şi multinaţionalele de talie mijlocie stabilite în ultimii ani la Cluj au modificat configuraţia hărţii industriei informatice şi de comunicaţii (IT&C) din România, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti (ITCB). Deşi criza a avut efecte similare, concentrarea de tehnologie la Cluj a dus la creşteri ale producţiei.
Cercetarea ITCB arată că impactul problemelor economice a fost diferit în regiunile ţării, iar Clujul s-a situat peste media naţională la mai mulţi indicatori. Producţia de componente IT&C s-a majorat aici cu peste 100% în 2009 faţă de anul precedent. În schimb, Bucureştiul, care concentrează cea mai mare parte a firmelor din domeniul hardware, a avut parte de o deteriorare a situaţiei. Cifra de afaceri a Clujului în acest sector s-a dublat prin aportul producătorului de telefoane mobile Nokia. Cifra de afaceri a fabricii de la Jucu a crescut în 2009 cu 126%, la 1,02 miliarde de euro, iar numărul mediu de angajaţi a urcat la 1.670. Grupul industrial american Emerson a pus în funcţiune trei fabrici la Cluj, majorându-şi afacerile cu 76% în 2009. Ponderea judeţului în această ramură a ajuns în 2009 la 60%, faţă de 30% în 2008 sau de 1,2% în 2007.
În 2009, producţia de hardware a Clujului a crescut cu 102%, în vreme ce Bucureştiul a suferit o contracţie de 67%. “Nokia este un fel de munte pe lângă ceilalţi, pe lângă întregul sector. Apariţia lor pe piaţă a mutat clar centrul de greutate la Cluj. Totuşi, după datele pe care le-au anunţat, au ajuns aproape de capacitatea maximă, iar în anii viitori nu o să mai vedem creşteri de 100%”, a nuanţat Mircea Vuici, autorul studiului.
În producţia de programe informatice afacerile companiilor din Cluj au scăzut în doi ani de criză cu 5%, la 152 de milioane de euro, ceea ce situează judeţul peste media naţională. În Bucureşti, reducerea afacerilor în software a fost de 8,6%, la 1,4 miliarde euro. Clujul se află pe locul 2, cu 1.200 de societăţi active, ce dau 6,6% din cifra de afaceri a sectorului, iar judeţul deţine 8,4% din angajaţii la nivel naţional. Raportul enumeră printre firmele clujene cu aport important în 2009-2010 pe ISDC, Softvision, Endava, iQuest, EBS sau Yonder. În telecomunicaţii, Clujul are o poziţionare slabă; 92% din firmele care activează în domeniu sunt concentrate în Bucureşti.
Falimentele, dizolvările voluntare sau suspendările de activitate sunt alţi indicator ai crizei. Anul trecut, 268 de societăţi clujene şi-au suspendat activitatea, iar 124 de întreprinderi au intrat în faliment. Aceste cifre poziţionează Clujul pe locul 2 după Bucureşti, deşi în capitală falimentele au lovit şi nume sonore de pe piaţă (Grifon Group, Costa Brava Services).
“Ponderea capitalei are tendinţa de a se diminua (68 faţă de 78%, cu doi ani în urmă) în favoarea Regiunii Nord-Vest datorită sectorului hardware şi, în particular, producţiei de la Nokia. La Cluj s-a creat un conglomerat de firme, de toate dimensiunile, pe sectorul IT&C, un fel de microclimat. Legăturile bune pe care le au în afară şi exporturile le-au ajutat să treacă bine peste perioada de criză”, a adăugat Vuici. Producţia de hardware este concentrată acum în proporţie de 73% în zona de nord-vest.
Cercetarea ITCB arată că impactul problemelor economice a fost diferit în regiunile ţării, iar Clujul s-a situat peste media naţională la mai mulţi indicatori. Producţia de componente IT&C s-a majorat aici cu peste 100% în 2009 faţă de anul precedent. În schimb, Bucureştiul, care concentrează cea mai mare parte a firmelor din domeniul hardware, a avut parte de o deteriorare a situaţiei. Cifra de afaceri a Clujului în acest sector s-a dublat prin aportul producătorului de telefoane mobile Nokia. Cifra de afaceri a fabricii de la Jucu a crescut în 2009 cu 126%, la 1,02 miliarde de euro, iar numărul mediu de angajaţi a urcat la 1.670. Grupul industrial american Emerson a pus în funcţiune trei fabrici la Cluj, majorându-şi afacerile cu 76% în 2009. Ponderea judeţului în această ramură a ajuns în 2009 la 60%, faţă de 30% în 2008 sau de 1,2% în 2007.
În 2009, producţia de hardware a Clujului a crescut cu 102%, în vreme ce Bucureştiul a suferit o contracţie de 67%. “Nokia este un fel de munte pe lângă ceilalţi, pe lângă întregul sector. Apariţia lor pe piaţă a mutat clar centrul de greutate la Cluj. Totuşi, după datele pe care le-au anunţat, au ajuns aproape de capacitatea maximă, iar în anii viitori nu o să mai vedem creşteri de 100%”, a nuanţat Mircea Vuici, autorul studiului.
În producţia de programe informatice afacerile companiilor din Cluj au scăzut în doi ani de criză cu 5%, la 152 de milioane de euro, ceea ce situează judeţul peste media naţională. În Bucureşti, reducerea afacerilor în software a fost de 8,6%, la 1,4 miliarde euro. Clujul se află pe locul 2, cu 1.200 de societăţi active, ce dau 6,6% din cifra de afaceri a sectorului, iar judeţul deţine 8,4% din angajaţii la nivel naţional. Raportul enumeră printre firmele clujene cu aport important în 2009-2010 pe ISDC, Softvision, Endava, iQuest, EBS sau Yonder. În telecomunicaţii, Clujul are o poziţionare slabă; 92% din firmele care activează în domeniu sunt concentrate în Bucureşti.
Falimentele, dizolvările voluntare sau suspendările de activitate sunt alţi indicator ai crizei. Anul trecut, 268 de societăţi clujene şi-au suspendat activitatea, iar 124 de întreprinderi au intrat în faliment. Aceste cifre poziţionează Clujul pe locul 2 după Bucureşti, deşi în capitală falimentele au lovit şi nume sonore de pe piaţă (Grifon Group, Costa Brava Services).
“Ponderea capitalei are tendinţa de a se diminua (68 faţă de 78%, cu doi ani în urmă) în favoarea Regiunii Nord-Vest datorită sectorului hardware şi, în particular, producţiei de la Nokia. La Cluj s-a creat un conglomerat de firme, de toate dimensiunile, pe sectorul IT&C, un fel de microclimat. Legăturile bune pe care le au în afară şi exporturile le-au ajutat să treacă bine peste perioada de criză”, a adăugat Vuici. Producţia de hardware este concentrată acum în proporţie de 73% în zona de nord-vest.
DISTRIBUIE
Comenteaza
