Gunoaiele, zăpada și șoarecii, business-uri bune la Cluj

Gunoaiele, zăpada și șoarecii, business-uri bune la Cluj
În Cluj-Napoca deșeurile se aruncă oricum și se ridică la fel | Foto: Cluj.Info

Peste 100 de societăți activează în domeniile salubrizării și deszăpezirii și deratizării la Cluj - unul dintre cele mai bănoase județe pentru agenții economici din acest sector - piața națională apropiindu-se 1 miliard de euro.

Firmele de salubritate și de deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase cu autoritățile locale, arată o analiză a agenției de consultanță Frames. Pentru mediul de afaceri în general, blocajele provocate de zăpadă generează pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, mai ales perisabile, devine o misiune imposibilă, iar fluxurile comerciale sunt stopate, cu consecințe negative la nivelul economiei.

Firmele de transport sunt cele mai afectate. Întârzierile în livrarea mărfurilor sunt contabilizate cu penalizări contractuale. În timp ce economia pierde sume de milioane de euro pe zi din cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activități de salubritate și deszăpezire este sezonul în care se fac cei mai mulți bani.

Afacerile din acest sector, ce includ salubritatea, deszăpezirea și deratizarea, vor depăși în acest an 4 miliarde de lei, sumă dublă față de acum 10 ani. Profitul companiilor a urmat aceeași tendință, avansând de la 132 la 297 de milioane. În 2018 erau 2.101 firme de profil, față de 849 de companii active în 2010.

,,Un business profitabil ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea orașelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat și un management eficient al activității, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare și deszăpezire ajung să acționeze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,6 milioane de lei, cu 33.316 angajați. Afacerile din acest sector sunt dominate de câțiva jucători importanți care, de peste un deceniu, controlează serviciile din zona marilor orașe.

Pe primul loc se află Romprest Service, cu afaceri de 233 de milioane de lei în 2018, în creștere cu 50,8 milioane față de 2010. Firma raporta un profit net de 11,8 milioane. Pe următoarele se află Rosal Grup (219,1 milioane), Supercom (183,8 milioane), Urban SA (148,3 milioane), toate din București.

Clasamentul este completat de Polaris M Holding Constanța (145,7 milioane), Retim Ecologic Service Timișoara (110,3 milioane), Salubris Iași (70,9 milioane), RER Ecologic Service București (57,7 milioane), Comprest Brașov (55,3 milioane) și RER Vest Bihor (55,3 milioane). Din 2.100 de firme la nivel național, cele mai multe activau în București (331), Constanța (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiș (102).

,,Piața serviciilor de salubritate, colectarea deșeurilor, deszăpezire și deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2.000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară și fără o logistică suficientă. Este o piață controlată de primii 10 jucători, cel mai important și profitabil business fiind cel de colectare a deșeurilor, salubrizare și deszăpezire a marilor orașe precum București, Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara”, arată analiza Frames.

,,Explicația generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acționează. Dincolo de această situație, rămân semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare și viscol. Planurile de intervenție sunt înlocuite cu închiderea drumurilor. Se acționează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulației oamenilor și a mărfurilor. Activitățile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârșire. În absența unor strategii de intervenție, România se dovedește a fi, în continuare, o țară meteosensibilă”, afirmă Adrian Negrescu.

Potrivit analiștilor, dincolo de restructurarea necesară a activității Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, este nevoie de o regândire a contractelor de salubritate  și deszăpezire încheiate cu firmele de profil.

,,Iarna nu mai e la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice. Administrațiile locale trebuie, de exemplu, să găsească soluții să evite plata, în continuare, a milioane de euro în noiembrie și decembrie unor firme de profil pentru intervenții în caz de ninsoare, în condițiile în care au ajuns să fie mici șanse de precipitații”, a declarat Negrescu.

Analiza a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților care activează în colectarea deșeurilor nepericuloase și alte activități de curățenie.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza