Guvernatorul Băncii Naționale: criptomonedele pot deveni un nou Caritas

Guvernatorul Băncii Naționale: criptomonedele pot deveni un nou Caritas

Monedele virtuale nu pot fi oprite, dar pot fi reglementate, altfel ne putem trezi cu un fel de Caritas sau Fondul Național de Investiții (FNI), a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"Nu avem cum să oprim criptomonedele pentru că e tehnologie aici şi ea vine cu rapiditate, cu o grămadă de avantaje, dar să încercăm să le reglementăm, aşa cum spune şi Banca Centrală Europeană. Aceasta este şi poziţia noastră. Altfel ne vom pomeni şi în acest domeniu, scuzaţi-mi comparaţia, cu un fel de Caritas, cu un fel de FNI, după care se vor căuta vinovaţi.

Şi vinovaţii de regulă în asemenea escrocherii - că sunt interne, internaţionale - tot timpul trebuie să fie cei care au încercat să reglementeze şi nu au putut sau nu au reglementat la timp sau au reglementat cu întârziere", a menționat guvernatorul BNR, la dezbaterea "10 ani de la izbucnirea crizei financiare", prilejuită de lansarea cărții academicianului Daniel Dăianu "Europa emergentă și Marea Recesiune”.

Făcând referire la criza financiară situaţia din 2008, Isărescu a precizat că "rezerva valutară ne-a salvat", norocul României fiind că a acumulat o rezervă importantă, iar BNR "nu a ţinut foarte mult la dogme, nu a lăsat cursul să fie free-floating". Rezerva BNR a crescut pentru că aceasta a cumpărat masiv valută când cursul tindea să se ducă spre 2 lei, iar BNR a reuşit să-l oprească la 3,2 lei, deşi ar fi ajutat mai mult nivelul de 3,5 lei, conform Bursa

Caritas, joc de tip piramidal care a funcționat în România între 1992 și 1994, a atras milioane de deponenți din toată țara care au investit între 1 și 5 miliarde de dolari înainte ca acesta să dea faliment, în 14 august 1994. La data declarării falimentului, societatea avea datorii de 450 milioane de dolari.

Ea a fost fondată de Ioan Stoica în 1992 în Brașov, fiind mutată în Cluj-Napoca două luni mai târziu. La început numai cei ce aveau domiciliul în Cluj puteau să facă depozite, dar din 1993 toți românii puteau să participe. Sistemul promitea restituirea după trei luni a unei sume de opt ori mai mari decât banii investiți.

Estimările variază între două și opt milioane de deponenți. Între 35 și 50% din gospodăriile din România au fost participante la acest sistem, iar circuitul financiar a ajuns să ruleze o treime din masa monetară a României. Contabilitatea firmei era mai mult decât neglijentă, iar procesele între deponenți și Caritas continuă și astăzi. Stoica a fost condamnat la închisoare către de Tribunalul din Cluj, pentru fraudă.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

Loading...
loading...
Comenteaza