Exproprieri la mâna primăriilor pentru “TGV”-ul Cluj – Budapesta și hidrocentrala Tarnița

Un proiect legislativ prevede puteri sporite primăriilor care trebuie să facă exproprieri, între care sunt incluse două dintre marile proiecte de pe teritoriul Clujului.

Lista lucrărilor de utilitate publică ce pot face obiectul exproprierii urmează a fi extinsă considerabil, printr-un nou proiect legislativ, pentru a cuprinde, printre altele, și cele 21 de proiecte strategice de investiții ale guvernului, ce ar trebui realizate în parteneriat public - privat (PPP), conform Profit.

În varianta propusă, primăriile vor putea să facă exproprieri cu o mai mare ușurință în cazul aproape oricăror lucrări de interes public. Proiectul inițiat de șapte senatori și deputați, printre care Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Claudiu Manda, vizează declararea de utilitate publică a lucrărilor din domeniul sănătății, învățământului, sportului, amenajării teritoriului și urbanism, acum nesupuse exproprierii.

Aria lucrărilor care pot face obiectul exproprierii ar urma să se extindă la toate proiectele de investiții strategice mai mari de 50 de milioane de euro. Într-o primă fază, lista cuprinde cele 21 de proiecte. Printre ele se numără linia ferată de mare viteză București/ Craiova/ Sofia - Timișoara/ Belgrad - Cluj/ Budapesta și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești.

În cazul acestui tip de proiecte PPP, Comisia Națională de Strategie și Prognoză va juca rolul de expropriator. Actul normativ mai obligă primăriile să înceapă, cu prioritate, cadastrarea imobilelor de pe coridorul de expropriere al acestor proiecte strategice, prin programul național de cadastru și carte funciară, finanțat din veniturile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și din fonduri europene. Inițiatorii legii amintesc că există sancțiuni pentru neîntocmirea la timp a planurilor parcelare de către primării.

Trenul rapid între Ungaria și România

Ungaria a alocat 3 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate a trenului de mare viteză Budapesta - Cluj, potrivit ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto. Președintele PSD, Liviu Dragnea, vrea ca ruta prevăzută inițial să fie prelungită până la București. Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar au convenit, anul trecut, în privinţa dezvoltării unei linii de cale ferată de mare viteză între Cluj şi Budapesta. În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 km/h. La nivelul CFR SA, există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu 160 km/oră. Noile linii pe care trenurile pot circula cu peste 250 km/h şi liniile existente care permit circulaţia cu peste 200 km/h sunt considerate căi ferate de mare viteză.

Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești

Proiectul de la Cluj bate pasul pe loc de peste 40 de ani. Guvernul a aprobat hotărârea pentru studiul de fundamentare a proiectului de pe vremea lui Ceaușescu, deși nota însoțitoare nu specifică niciun cuvânt despre sursa financiară. Statul este dispus să cedeze doar un sfert din acțiuni în cazul asocierii cu un privat, în condițiile în care centrala costă peste 1 miliard de euro. Proiectul de la Cluj, derulat printr-o altă societate de stat, SHT Bucureşti, a avut ca potenţiali investitori anunțați de-a lungul timpului companii din China, intenții nematerializate. Centrala este prevăzută cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4 x 250 MW, lucrările fiind estimate la 5-7 ani.