În funcţie de preţul mediu al apartamentelor, cel mai mare cartier al municipiului Cluj-Napoca, Mănăştur, este în ianuarie cel mai ieftin dintre zonele constituite ale municipiului, potrivit datelor agenţiei Blitz Imobiliare.
Preţul mediu al apartamentelor de aici a ajuns în prima lună a anului la 907 euro/mp, cu 90 euro/mp mai mic decât în Mărăşti şi cu aproape 100 euro/mp mai mic decât în Zorilor, relevă datele Blitz. „Mănăşturul a devenit uşor-uşor unul din cartierele-ţintă pentru chiriaşii şi cumpărătorii clujeni. Şi au toate motivele pentru asta, pentru că aici beneficiază de o serie de avantaje, unele dintre ele lipsind din portofoliul unor cartiere mult mai bine cotate", a subliniat Leonard Munteanu, reprezentant al Blitz Imobiliare.
Printre avantajele cartierului se numără legăturile bune cu oraşul şi reţeaua de transport, prezentţa centrelor comerciale şi a spaţiilor verzi. Potrivit companiei de consultanţă în evaluare Darian, în cea mai scumpă zonă a oraşului (ultracentral), apartamentele vechi cu două camere s-au vândut cu preţuri cuprinse între 1.000 şi 1.200 euro/mp în a doua jumătate a anului trecut. În cartierele tradiţionale ale oraşului Gheorgheni şi Grigorescu preţul metrului pătrat construit s-a situat în intervalul 900-980 euro, iar în Zorilor cel pentru apartamentele vechi de două camere variază între 900 şi 1.000 de euro. Analiza Darian este realizată pe baza unor tranzacţii încheiate, spre deosebire de alţi indici imobiliari lansaţi de agenţii imobiliarecare iau în calcul preţurile din ofertele din piaţă.
În Cluj-Napoca, cel mai căutat cartier pentru achiziţii este Mărăşti, conform unui studiu de anul trecut al portalului Imobiliare.ro privind cele mai populare cartiere din Bucureşti şi din marile oraşe ale ţării, în funcţie de căutările efectuate de cumpărători. După Mărăşti, următoarele cele mai căutate cartiere sunt Mănăştur, Gheorgheni, Zorilor şi centrul. În ceea ce priveşte calitatea locuirii, atât cartierele constituite, cât şi recentele extensii imobiliare ale oraşului au deficienţe, consideră specialiştii în urbanism. Astfel, în zone considerate drept bune pe piaţa imobiliară, recent dezvoltate cu locuinţe noi (Bună Ziua, Europa, Borhanci), lipsesc dotările, grădiniţe, şcoali, chiar şi spaţii comerciale în unele cazuri. Spaţiile verzi şi parcurile nu au fost considerate încă servicii esenţiale, aşa că şi acestea sunt greu de găsit în noile cartiere. În Bună Ziua, cumpărătorii pot găsi apartamente cu sub 50.000 de euro sau cu preţuri care trec de 70.000 de euro.
Clienţii sunt însă mai atenţi la achiziţii în perioada post-boom imobiliar, spun specialiştii din piaţă. „Apartamentele nu se mai vând pe hârtie, chiar şi atunci când sunt finalizate cumpărătorii solicitând de regulă informaţii suplimentare cu privire la provenienţa materialelor de construcţie, credibilitatea constructorului şi nu în ultimul rând cu privire la dotările şi amenajările proprietăţii şi vecinătăţilor", a subliniat Adrian Crivii, preşedintele Darian. Industria imobiliară este într-o perioadă de blocaj, la nivel naţional, susţin specialiştii de la Darian, iar construcţiile atât în domeniul public cât şi cel privat scad. „Foarte puţine proiecte sau dezvoltări în zone adiacente sunt în vizorul investitorilor, iar multe proiecte publice sunt stopate în parte şi de perioada lungă de blocare a finanţării europene.
Valorile proprietăţilor imobiliare din România au continuat să scadă şi în ultimul an, dar într-un ritm mai temperat, presiuni mai accentuate fiind asupra terenurilor pentru dezvoltare care au scăzut cu 6% în ultimele 12 luni. Faptul că programul guvernamental Prima Casă nu a făcut distincţie între stocul de locuinţe noi şi cel vechi, coroborat cu faptul că taxa pe valoarea adăugată se aplică doar apartamentelor situate în blocurile noi, crescând preţul acestora cu 5 sau cu 24%, a determinat dezvoltatorii să concureze pe aceleaşi plaje de preţ cu apartamentele construite înainte de 1990. Acest lucru a dus la scăderea ratelor de absorbţie a construcţiilor noi, care a determinat scăderea masivă a proiectelor rezidenţiale noi. În viitor tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra cel mai probabil ?i pe termen mediu, în condiţiile în care economia nu dă semne solide de redresare. Principalii factori ar putea fi cei determinaţi de limitarea finanţării bancare, de Programul Prima Casă şi de veniturile insuficient de ridicate ale potenţialilor cumpărători", arată analiza semestrială Darian.
