Hidroconstrucţia SA, 40 de ani de profesionalism în Ardeal
- Scris de Ziua de Cluj
- 16 Dec 2010, 23:58
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Săptămâna aceasta, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA, cea mai mare companie românească de construcţii hidro, alimentări cu apă şi drumuri, sărbătoreşte 40 de ani.
Actul oficial al înfiinţării sucursalei, pe atunci sub denumirea Grupul de şantiere “Someş”, cu sediul în Tarniţa, judeţul Cluj, a fost semnat în 1 ianuarie 1970 şi a fost determinat de aprobarea investiţiei “Amenajarea Hidroener-getică Someşul Cald”.
Deşi în cele patru decenii de existenţă sucursala şi-a schimbat de mai multe ori denumirea, ca urmare a extinderii numărului de proiecte în Nord-Vestul Transilvaniei, compania şi-a păstrat profesionalismul şi calitatea lucrărilor executate, multe dintre ele fiind premiate de-a lungul anilor.
A început de la amenajarea Someşului
Încă de la început, Hidroconstrucţia SA “Ardeal” a preluat execuţia lucrărilor de amenajare a Someşului Cald de la Grupul Argeş şi a primit continuarea execuţiei Acumulărilor Gilău pe Someşul Mic şi Leşu pe Valea Iadului - bazinul Crişul Repede, care au avut ca beneficiar Apele Române. Prin acestea se asigura alimentarea cu apă a oraşelor Cluj-Napoca, respectiv Oradea. Concomitent, s-au realizat şi cele patru centrale electrice aferente, la Mărişel, Tarniţa, Gilău şi Leşu. Ulterior, lucrările de amenajare ale Someşului Cald şi Someşului Mic au continuat până în Cluj-Napoca, incluzând execuţia de noduri hidroenergetice şi amenajarea albiei pe 25 de kilometri.
Datorită profesionalismului şi performanţei organizatorice, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA a primit, de-a lungul timpului, mai multe proiecte de anvergură, printre care amenajarea complexă Drăgan-Iad, o lucrare cu o tehnicitate sporită, în condiţii hidrogeologice deosebite. Doi ani mai tîrziu, în 1976, au început lucrările la Acumularea Colibiţa, pentru alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa, iar în 1980 la centrala hidroelectrică Colibiţa. Trei ani mai tîrziu a fost demarată acumularea Lugaşu, din cascada Crişului Repede.
Aceste lucrări s-au făcut remarcate pentru o serie de soluţii tehnice în premieră pentru colectiv şi pentru Societate, precum masca din beton de ciment la barajele Fântânele şi Leşu, masca din folie de polietilenă, apoi beton asfaltic contra infiltraţiilor la barajul Colibiţa, montaj şi urmărire AMC-uri de provenienţă CAER în paralel cu AMC-uri de provenienţă din vest etc. În 1988 au început lucrările la două dintre cele mai importante obiective pe care Hidroconstrucţia SA Ardeal le are în prezent: Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, în bazinul Mureşului, şi AHE Runcu-Firiza, în Maramureş. Lipsa de finanţare, conservare şi sistarea execuţiei lor în anii ‘90 şi în primii ani după 2000 fac însă ca acestea să fie şi astăzi în plină execuţie. Răstoliţa, una dintre marile provocări pentru Hidroconstrucţia SA “Ardeal”
După două decenii în care lucrările la barajul de A.H. Răstoliţa au rămas cu mult în urmă, acum pe şantier se lucrează la foc continuu, dar finalizarea lucrărilor depinde doar de deciziile luate de autorităţi. Dacă investiţiile vor continua într-un ritm susţinut, lucrările se pot finaliza în următorii doi ani. “Pe lângă faptul că este cea mai mare investiţie a judeţului Mureş, este şi singura amenajare hidroenergetică de pe Mureş. În ciuda debitului mare pe care îl are acest râu”, spune Ioan Iacob, şef şantier. Prin reducerea cu 33% a debitului Mureşului, barajul ar putea diminua considerabil pericolul de inundaţii. În prezent, pe şantierul de la A.H. Răstoliţa sunt peste 350 de muncitori, veniţi din toată ţara, unii lucrând de aproape o viaţă pe malul Mureşului.
În prezent, se realizează umpluturi în corpul barajului şi se apropie de finalizare aducţiunea principală şi centrală. Barajul este de tip omogen din anrocamente cu masca de beton la paramentul amonte, cu panta de 1:1,5, atât în amonte, cât şi în aval. Descărcătorul de ape mari are o galerie subterană amplasată în versantul stâng, care se continuă cu un tronson din beton armat. Etanşarea barajului este de tip mască de beton, cu o suprafaţă de circa 84.000 m2 şi un volum de 42.000 m³. Recent s-au finalizat lucrările la castelul de echilibru şi la camera superioară. De aici, conducta forţată, cu o lungime de 685 m şi diametru de 2,25-2,05 m, va duce apa în centrala propriu-zisă. Centrala Răstoliţa este de tip semiîngropată, partea supraterană fiind hala de montaj şi sala maşinilor. Este dotată cu două turbine Francis în carcasă şi cu aspiratori betonaţi. Bazinul de liniştire dintre clădirea centralei şi malul râului Mureş joacă rol şi de bazin compensator pentru regularizarea debitelor descărcate în râu.
Lucrarea ar putea fi gata în 2012
De cînd a reintrat în administrarea Hidroelectrica SA Bucureşti, şantierul a început să se mişte, iar barajul ar putea fi finalizat în 2012. Dar asta depinde şi de ritmul investiţiilor. “Dacă vom avea bani lichizi, care să ne ajute să menţinem un ritm susţinut al lucrărilor, vom putea finaliza prima etapă în 2012, iar pe cea de-a doua în 2015. Cu cât terminăm mai repede, cu atât investiţia va deveni mai profitabilă şi va începe să producă”, a declarat Ştefan Damian, directorul economic al Hidroconstrucţia SA, Sucursala “Ardeal”. “Dacă investiţiile vor continua într-un ritm susţinut, vom termina lucrarea când ne-am propus. Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa va începe să producă bani, bani care se pierd cu fiecare zi de întârziere”, adaugă acesta.
Amenajarea hidroenergetică de la Baia Mare, întârziată de investiţii
Amenajarea Hidroenergetică “Runcu Firiza” din Maramureş a început tot în urmă cu 20 de ani. Proiectul vizează suplimentarea debitului de apă pentru Baia Mare şi realizarea unei reţele de apă pentru toate satele de pe Mara pînă în Sighet. Acumularea va avea o capacitate de 24 de milioane de metri cubi şi ar putea asigura apa, prin cădere, pentru jumătate din judeţul Maramureş. Lucrările trebuiau să se finalizeze în 1997, dar şi aici lipsa fondurilor şi banii daţi cu ţârâita au întârziat predarea lucrării. Pe şantier lucrează aproximativ 75 de angajaţi. Sistemul hidrotehnic Runcu - Firiza presupune valorificarea superioară a debitelor transferate din acumularea Runcu prin reprofilarea derivaţiei ANA Runcu - Firiza, care debuşează mult în amonte pe râul Firiza, prelungirea ei subterană şi prelucrarea în două centrale, Firiza I şi II, cu debuşare direct în lacul Strîmtori.
“Lucrăm la cele două centrale. La Firiza I avem bazin compensatoriu, galeria forţată şi centrală. La Firiza II, bazin, forţată, centrală şi canal casetat şi încercăm să turnăm egalizarea aici. Forţata este mai mică cu 30 de metri. Ar trebui terminată galeria care aduce apa de la barajul de la Runcu, care nu este în stare să facă acumulare”, a declarat Adrian Botez, şef de şantier Firiza. Lucrarea este a Hidrolectrica SA - sucursala hidrocentralei Cluj. Ritmul investiţiilor este de 4.000.000 de lei pe an, iar speranţele sunt mai mari pentru anii care vin. Dacă investiţiile continuă în ritmul promis, centrala Firiza I va putea funcţiona la capacitate minimă în 2012. Până să ajungă aici, ar mai fi nevoie de 30.000.000 de lei. Ca să fie finalizată lucrarea în 2014-2015, ar trebui încă 40.000.000-50.000.000 de lei.
Lucrările de până acum, o garanţie a calităţii
După 1990, faptul că statul nu a mai investit atât de mult în sectorul energetic a dus la intrarea Hidroconstrucţia SA “Ardeal” pe o piaţă nouă, şi aici demonstrându-şi profesionalismul. Printre cele mai importante lucrări făcute în domeniul construcţiilor civile se numără o bază sportivă în Cluj, punctul de control şi trecere a frontierei Salonta, amenajări exterioare la blocul B1 din Mănăştur, consolidarea şi repararea clădirii de pe strada Pasteur a Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, un cămin pentru copiii din Reghin, un dispensar în Deda şi multe altele.
Tot Hidroconstrucţia SA Sucursala “Ardeal” s-a ocupat şi de construcţia unei hale de preorganizare materii prime, măcinare şi dozare de cărbune din Aleşd, de rampa de gunoi menajer a Sighişoarei sau de reabilitarea staţiei electrice de transformare 400/220 KV din Roşiori, dar şi de reparaţii şi modernizări la mai multe drumuri şi poduri, printre care străzile Victor Babeş, Pasteur, Octav Băncilă, Piaţa Mihai Viteazul, Plevnei, DN1 Cluj-Napoca - Borş sau podul de peste pârâul Nadăş, pe strada Fabricii de Chibrituri. Însă una dintre cele mai importante lucrări din Cluj-Napoca rămâne asigurarea capacităţii de compensare a consumurilor de apă din zona Mănăştur prin rezervorul de 10.000 mc. Pentru calitatea deosebită a lucrărilor, constatată de comisia de recepţie, beneficiarul a acordat calificativul “foarte bine”, iar pe baza recomandărilor primite de la proiectant şi de la RAJAC Cluj-Napoca, Hidroconstrucţia SA Bucureşti Sucursala “Ardeal” - Cluj-Napoca a primit “Trofeul Calităţii ARACO” pentru anul 2000.
Peste 130.000 de metri de tunele şi puţuri
Pe lângă lucrările amintite deja, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA Bucureşti are o experienţă importantă în lucrările subterane cu rol hidrotehnic, executând peste 130.000 ml de tunele şi puţuri, de multe ori în roci coezive, folosind tehnologia săpării cu scut, utilizată cu succes în execuţia tunelelor de metrou din Bucureşti. Săparea cu scut a fost folosită şi în cazul unor lucrări de anvergură care cuprindeau tunele cu diametre de 3 m, executate în nisip, balast, argilă sau marnă în Cluj-Napoca sau Braşov. Cele patru tronsoane de tunel cu rol colector din aceste oraşe au fost executate cu scuturi proiectate şi confecţionate chiar în atelierele Sucursalei “Ardeal”.
Proiecte în derulare ale sucursalei “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA:
În prezent, Hidroconstrucţia SA Sucursala “Ardeal” are în execuţie: AHE Răstoliţa (barajul şi uzina); AHE Jiu; Extinderea şi reabilitarea distribuţiei de apă prin colectare de la Baia Mare; Extinderea şi reabilitarea distribuţiei de apă prin colectare în Bistriţa-Năsăud; Reţele de apă şi canalizare la Jibou şi Cehu Silvaniei; Reabilitarea drumului spre Ciucea; Proiect de execuţie a staţiei de sortare a deşeurilor din Sighişoara.
(D.E.)
Deşi în cele patru decenii de existenţă sucursala şi-a schimbat de mai multe ori denumirea, ca urmare a extinderii numărului de proiecte în Nord-Vestul Transilvaniei, compania şi-a păstrat profesionalismul şi calitatea lucrărilor executate, multe dintre ele fiind premiate de-a lungul anilor.
A început de la amenajarea Someşului
Încă de la început, Hidroconstrucţia SA “Ardeal” a preluat execuţia lucrărilor de amenajare a Someşului Cald de la Grupul Argeş şi a primit continuarea execuţiei Acumulărilor Gilău pe Someşul Mic şi Leşu pe Valea Iadului - bazinul Crişul Repede, care au avut ca beneficiar Apele Române. Prin acestea se asigura alimentarea cu apă a oraşelor Cluj-Napoca, respectiv Oradea. Concomitent, s-au realizat şi cele patru centrale electrice aferente, la Mărişel, Tarniţa, Gilău şi Leşu. Ulterior, lucrările de amenajare ale Someşului Cald şi Someşului Mic au continuat până în Cluj-Napoca, incluzând execuţia de noduri hidroenergetice şi amenajarea albiei pe 25 de kilometri.
Datorită profesionalismului şi performanţei organizatorice, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA a primit, de-a lungul timpului, mai multe proiecte de anvergură, printre care amenajarea complexă Drăgan-Iad, o lucrare cu o tehnicitate sporită, în condiţii hidrogeologice deosebite. Doi ani mai tîrziu, în 1976, au început lucrările la Acumularea Colibiţa, pentru alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa, iar în 1980 la centrala hidroelectrică Colibiţa. Trei ani mai tîrziu a fost demarată acumularea Lugaşu, din cascada Crişului Repede.
Aceste lucrări s-au făcut remarcate pentru o serie de soluţii tehnice în premieră pentru colectiv şi pentru Societate, precum masca din beton de ciment la barajele Fântânele şi Leşu, masca din folie de polietilenă, apoi beton asfaltic contra infiltraţiilor la barajul Colibiţa, montaj şi urmărire AMC-uri de provenienţă CAER în paralel cu AMC-uri de provenienţă din vest etc. În 1988 au început lucrările la două dintre cele mai importante obiective pe care Hidroconstrucţia SA Ardeal le are în prezent: Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, în bazinul Mureşului, şi AHE Runcu-Firiza, în Maramureş. Lipsa de finanţare, conservare şi sistarea execuţiei lor în anii ‘90 şi în primii ani după 2000 fac însă ca acestea să fie şi astăzi în plină execuţie. Răstoliţa, una dintre marile provocări pentru Hidroconstrucţia SA “Ardeal”
După două decenii în care lucrările la barajul de A.H. Răstoliţa au rămas cu mult în urmă, acum pe şantier se lucrează la foc continuu, dar finalizarea lucrărilor depinde doar de deciziile luate de autorităţi. Dacă investiţiile vor continua într-un ritm susţinut, lucrările se pot finaliza în următorii doi ani. “Pe lângă faptul că este cea mai mare investiţie a judeţului Mureş, este şi singura amenajare hidroenergetică de pe Mureş. În ciuda debitului mare pe care îl are acest râu”, spune Ioan Iacob, şef şantier. Prin reducerea cu 33% a debitului Mureşului, barajul ar putea diminua considerabil pericolul de inundaţii. În prezent, pe şantierul de la A.H. Răstoliţa sunt peste 350 de muncitori, veniţi din toată ţara, unii lucrând de aproape o viaţă pe malul Mureşului.
În prezent, se realizează umpluturi în corpul barajului şi se apropie de finalizare aducţiunea principală şi centrală. Barajul este de tip omogen din anrocamente cu masca de beton la paramentul amonte, cu panta de 1:1,5, atât în amonte, cât şi în aval. Descărcătorul de ape mari are o galerie subterană amplasată în versantul stâng, care se continuă cu un tronson din beton armat. Etanşarea barajului este de tip mască de beton, cu o suprafaţă de circa 84.000 m2 şi un volum de 42.000 m³. Recent s-au finalizat lucrările la castelul de echilibru şi la camera superioară. De aici, conducta forţată, cu o lungime de 685 m şi diametru de 2,25-2,05 m, va duce apa în centrala propriu-zisă. Centrala Răstoliţa este de tip semiîngropată, partea supraterană fiind hala de montaj şi sala maşinilor. Este dotată cu două turbine Francis în carcasă şi cu aspiratori betonaţi. Bazinul de liniştire dintre clădirea centralei şi malul râului Mureş joacă rol şi de bazin compensator pentru regularizarea debitelor descărcate în râu.
Lucrarea ar putea fi gata în 2012
De cînd a reintrat în administrarea Hidroelectrica SA Bucureşti, şantierul a început să se mişte, iar barajul ar putea fi finalizat în 2012. Dar asta depinde şi de ritmul investiţiilor. “Dacă vom avea bani lichizi, care să ne ajute să menţinem un ritm susţinut al lucrărilor, vom putea finaliza prima etapă în 2012, iar pe cea de-a doua în 2015. Cu cât terminăm mai repede, cu atât investiţia va deveni mai profitabilă şi va începe să producă”, a declarat Ştefan Damian, directorul economic al Hidroconstrucţia SA, Sucursala “Ardeal”. “Dacă investiţiile vor continua într-un ritm susţinut, vom termina lucrarea când ne-am propus. Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa va începe să producă bani, bani care se pierd cu fiecare zi de întârziere”, adaugă acesta.
Amenajarea hidroenergetică de la Baia Mare, întârziată de investiţii
Amenajarea Hidroenergetică “Runcu Firiza” din Maramureş a început tot în urmă cu 20 de ani. Proiectul vizează suplimentarea debitului de apă pentru Baia Mare şi realizarea unei reţele de apă pentru toate satele de pe Mara pînă în Sighet. Acumularea va avea o capacitate de 24 de milioane de metri cubi şi ar putea asigura apa, prin cădere, pentru jumătate din judeţul Maramureş. Lucrările trebuiau să se finalizeze în 1997, dar şi aici lipsa fondurilor şi banii daţi cu ţârâita au întârziat predarea lucrării. Pe şantier lucrează aproximativ 75 de angajaţi. Sistemul hidrotehnic Runcu - Firiza presupune valorificarea superioară a debitelor transferate din acumularea Runcu prin reprofilarea derivaţiei ANA Runcu - Firiza, care debuşează mult în amonte pe râul Firiza, prelungirea ei subterană şi prelucrarea în două centrale, Firiza I şi II, cu debuşare direct în lacul Strîmtori.
“Lucrăm la cele două centrale. La Firiza I avem bazin compensatoriu, galeria forţată şi centrală. La Firiza II, bazin, forţată, centrală şi canal casetat şi încercăm să turnăm egalizarea aici. Forţata este mai mică cu 30 de metri. Ar trebui terminată galeria care aduce apa de la barajul de la Runcu, care nu este în stare să facă acumulare”, a declarat Adrian Botez, şef de şantier Firiza. Lucrarea este a Hidrolectrica SA - sucursala hidrocentralei Cluj. Ritmul investiţiilor este de 4.000.000 de lei pe an, iar speranţele sunt mai mari pentru anii care vin. Dacă investiţiile continuă în ritmul promis, centrala Firiza I va putea funcţiona la capacitate minimă în 2012. Până să ajungă aici, ar mai fi nevoie de 30.000.000 de lei. Ca să fie finalizată lucrarea în 2014-2015, ar trebui încă 40.000.000-50.000.000 de lei.
Lucrările de până acum, o garanţie a calităţii
După 1990, faptul că statul nu a mai investit atât de mult în sectorul energetic a dus la intrarea Hidroconstrucţia SA “Ardeal” pe o piaţă nouă, şi aici demonstrându-şi profesionalismul. Printre cele mai importante lucrări făcute în domeniul construcţiilor civile se numără o bază sportivă în Cluj, punctul de control şi trecere a frontierei Salonta, amenajări exterioare la blocul B1 din Mănăştur, consolidarea şi repararea clădirii de pe strada Pasteur a Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, un cămin pentru copiii din Reghin, un dispensar în Deda şi multe altele.
Tot Hidroconstrucţia SA Sucursala “Ardeal” s-a ocupat şi de construcţia unei hale de preorganizare materii prime, măcinare şi dozare de cărbune din Aleşd, de rampa de gunoi menajer a Sighişoarei sau de reabilitarea staţiei electrice de transformare 400/220 KV din Roşiori, dar şi de reparaţii şi modernizări la mai multe drumuri şi poduri, printre care străzile Victor Babeş, Pasteur, Octav Băncilă, Piaţa Mihai Viteazul, Plevnei, DN1 Cluj-Napoca - Borş sau podul de peste pârâul Nadăş, pe strada Fabricii de Chibrituri. Însă una dintre cele mai importante lucrări din Cluj-Napoca rămâne asigurarea capacităţii de compensare a consumurilor de apă din zona Mănăştur prin rezervorul de 10.000 mc. Pentru calitatea deosebită a lucrărilor, constatată de comisia de recepţie, beneficiarul a acordat calificativul “foarte bine”, iar pe baza recomandărilor primite de la proiectant şi de la RAJAC Cluj-Napoca, Hidroconstrucţia SA Bucureşti Sucursala “Ardeal” - Cluj-Napoca a primit “Trofeul Calităţii ARACO” pentru anul 2000.
Peste 130.000 de metri de tunele şi puţuri
Pe lângă lucrările amintite deja, Sucursala “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA Bucureşti are o experienţă importantă în lucrările subterane cu rol hidrotehnic, executând peste 130.000 ml de tunele şi puţuri, de multe ori în roci coezive, folosind tehnologia săpării cu scut, utilizată cu succes în execuţia tunelelor de metrou din Bucureşti. Săparea cu scut a fost folosită şi în cazul unor lucrări de anvergură care cuprindeau tunele cu diametre de 3 m, executate în nisip, balast, argilă sau marnă în Cluj-Napoca sau Braşov. Cele patru tronsoane de tunel cu rol colector din aceste oraşe au fost executate cu scuturi proiectate şi confecţionate chiar în atelierele Sucursalei “Ardeal”.
Proiecte în derulare ale sucursalei “Ardeal” a Hidroconstrucţia SA:
În prezent, Hidroconstrucţia SA Sucursala “Ardeal” are în execuţie: AHE Răstoliţa (barajul şi uzina); AHE Jiu; Extinderea şi reabilitarea distribuţiei de apă prin colectare de la Baia Mare; Extinderea şi reabilitarea distribuţiei de apă prin colectare în Bistriţa-Năsăud; Reţele de apă şi canalizare la Jibou şi Cehu Silvaniei; Reabilitarea drumului spre Ciucea; Proiect de execuţie a staţiei de sortare a deşeurilor din Sighişoara.
(D.E.)
DISTRIBUIE
Comenteaza
