Imobiliarii vor să scape de Prima Casă. Ce ar pune în loc

Imobiliarii vor să scape de Prima Casă. Ce ar pune în loc
Imobiliarii propun să se vândă și locuințe de peste 100.000 de euro în cadrul programului guvernamental | Foto: Imobiliare.ro

Piața imobiliară locală nu ar trebui să rămână blocată în politicile guvernamentale, antreprenorilor revenindu-le sarcina de a găsi soluții pentru a o face competitivă, susține Răzvan Cuc, director general al Remax România Cluj. Perspectivele au fost dezbătute în Clubul Profesioniștilor în Imobiliare (CPI).

Întruniți în cadrul unei dezbateri a CPI, jucătorii din real estate au relevat provocările pieței autohtone: noile dezvoltări de locuințe, construcțiile "verzi" și programul Prima Casă. Anca Bidian, CEO al companiei de brokeraj Kiwi Finance, spune că pe fondul diminuării treptate a plafoanelor de garantare, programul nu mai este necesar, o dovadă fiind situația consemnată în 2017, când pe fondul epuizării fondurilor alocate de către stat ponderea creditelor Prima Casă a scăzut de la 90 la 40% din total.

„Nu există niciun scenariu în care să spui că cererea de locuințe va stagna în următorii 10 ani. Cererea e foarte mare și solvabilă, pe toate segmentele pieței. Ritmul construcțiilor, deși s-a mărit, nu reușește să îndestuleze această cerere. Problema cu Prima Casă este că a durat prea mult. În 2009, când a apărut, a adus un reper financiar important în piață, ajutând astfel la deblocarea sa. Între timp lucrurile s-au schimbat semnificativ. Când se va opri acest program, nu se va întâmpla nimic”, a menționat Bidian.

Mai mult s-au cumpărat apartamente vechi

Experții imobiliari spun că ponderea Prima Casă în totalul achizițiilor ar trebui să fie diminuată, iar cumpărătorii să se îndrepte spre alte soluții de finanțare. Programul guvernamental nu și-a atins decât în mică măsură scopul economic - de a stimula construcțiile de locuințe noi: o bună parte din fondurile alocate au mers spre piața de apartamente vechi. Pe piața nouă programul nu a stimulat construcția de locuințe de calitate, accentul fiind pus asupra prețului.

„Acest program a ajuns să creeze monștri, întrucât i-a determinat pe dezvoltatori să creeze produse imobiliare care să se plieze pe tiparul impus de acesta. Scopul social al programului – de a ajuta persoanele cu venituri mai scăzute să-și achiziționeze o casă – nu a prea fost atins în marile orașe, iar mulți cumpărători care ar fi putut apela la altă modalitate de finanțare au preferat să contracteze un credit cogarantat de către stat datorită avansului mai redus.

Piața rezidențială e foarte sensibilă la preț. Totul costă. Dezvoltatorul face lucrurile astfel încât să poată vinde repede și bine. Dincolo de facilitățile de finanțare oferite prin Prima Casă, o modalitate prin care statul ar putea stimula vânzările de locuințe noi ar fi lărgirea sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA. O soluție ar fi ridicarea plafonului de 450.000 de lei, care nu mai echivalează deja cu 100.000 de euro”, a explicat Andreea Comșa, CEO al Premier Estate Management.

Următoarea fază: stimularea de locuințe "verzi" și performante energetic

Imobiliarii susțin inițitiva anunțată a guvernului de a elimina plafonul în bani, păstrând plafonarea pentru componenta suprafață, cu avantaje  în privința accesului la locuințe de calitate. Ei spun că această reglementare ar putea fi mai importantă decât Prima Casa pentru piața imobiliară, având în vedere impactul asupra calității locuirii.

Laurențiu Lazăr, CEO al companiei de consultanță Colliers, precizează că interesul pe  piața imobiliară vine și din partea unor investitori străini - unii fiind din Europa Centrală și de Est - însă contează mult ce fel de stoc de locuințe va veni și la ce nivel de calitate. Geo Mărgescu, directorul Forte Partners, afirmă că, spre deosebire de Prima Casă, statul ar trebui să încurajeze oamenii să cumpere, potrivit veniturilor lor, locuințe de calitate: cu performanță energetică ridicată sau „verzi”, care încă nu se bucură de prea mare popularitate.

Simona Chirică, asociat în cadrul casei de avocatură Schoenherr, a precizat însă că termenul de implementare a normelor europene se apropie cu pași repezi, astfel că orice construcție autorizată după 31 decembrie 2020 va trebui să aibă un consum energetic aproape de zero. Răzvan Cuc, CEO al Remax România, apreciază însă că piața imobiliară nu ar trebui să rămână blocată în inițiativele și politicile guvernamentale, antreprenorilor revenindu-le sarcina de a găsi soluții pentru o piață imobiliară competitivă.

CPI este o inițiativă care își propune să creeze un context dinamic de interacțiune și profesionalizare pentru comunitatea imobiliară din România. În opt ani de activitate, CPI a organizat 80 de evenimente în București, Timișoara, Cluj, Iași, Brașov, Constanța la care au participat 4.000 de agenți imobiliari. Acesta deține o platformă de informare dedicată dezvoltării personale și profesionale a agentului imobiliar.

Cum se derulează Prima Casă
Programul guvernamental are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția sau construirea unei locuințe prin contractarea de credite garantate de stat. Procentul de garantare este de 40% la cele vechi și de 50% la cele noi. Plafoanele maxime ale garanțiilor individuale se cifrează între 57.000 și 72.500 de euro. Beneficiari sunt persoanele fizice care declară că nu dețin o locuință, își cumpără sau își construiesc locuința și au calitatea de împrumutat în raport cu finanțatorul.
2.300 de locuințe vândute într-o lună la Cluj
39.000 de imobile au fost vândute la nivelul întregii ţări în ianuarie, cu 16.315 peste aceeaşi perioadă din 2017, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În Bucureşti s-au vândut 4.931 de imobile, capitala fiind urmată de judele Iaşi (2.431) şi Cluj (2.374). Numărul ipotecilor la nivel naţional a fost de 16.316, cu 5.406 mai mare. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti - 3.076, Cluj - 1.270 şi Ilfov - 1.250. 
Comenteaza