Industriile creative ale Clujului, variantă pentru căderea IT-ului

„În acest scop recomandăm să se dezvolte relațiile cu instituțiile publice locale, regionale şi naționale (Consiliul Local – Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean, Prefectura Cluj, instituții deconcentrate) pentru utilizarea resurselor externe imense pe care le are comunitatea clujeană”, susţin iniţiatorii strategiei. Ei se concentrează pe mai multe motoare ale dezvoltării relațiilor externe și cooperării internaționale. 
 
1. Orașele înfrățite: tezaur neexplorat suficient ce reprezintă o resursă de schimburi culturale, economice, creativ-inovative. Clusterele locale vor sprijini primăria şi consiliul local pentru a iniția noi demersuri în vederea creșterii numărului orașelor înfrățite și vor acorda asistenţa tehnică necesară, pentru că anual oraşul de pe Someş să fie înfrățit cu cel puțin alte 2-3 oraşe de interes, de pe toate meridianele. 
 
2. Centrele culturale ale Universităţii Babeş-Bolyai dezvoltă permanent evenimente creative și sunt sprijinite de ambasadele străine, canale esențiale în dezvoltarea relațiilor internaționale ale comunității clujene. Colaborarea cu aceste unități creative ale UBB va continua, având în vedere propunerile de proiecte propuse pentru dezvoltarea activităților proiectului Cluj, capitală culturală.
 
3. Consulatele, cluburile, camerele economice străine la Cluj au devenit antene pentru amplificarea schimbului informațional și un sprijin efectiv acordat firmelor clujene. Companiile membre ale clusterelor sunt interesate şi așteaptă acțiuni concrete pentru a beneficia de această resursă. 
 
4. Diaspora clujeană și transilvană din Europa, America, Australia, Orient reprezintă legătură personală și permanentă cu mai bine de 2,5 milioane de români care lucrează în firme, instituții, organizații sau freelanceri. O atenție și facilități concrete oferite pe plan local vor încuraja business-ul, mai ales că mulţi dintre cei mai importanți investitori « străini » în industriile creative sunt români. 
 
5. Destinațiile actuale și în curs de perfectare legate de Aeroportul Cluj sunt localități unde se concentrează nu doar o parte a diasporei, dar și o parte a relațiilor directe de business și cultură ale Clujului, aflate la doar câteva ore distanță.  Aceste orașe trebuie apropiate atât la nivel de comunități, cât și de primării sau județe. Ele ar fi cele adecvate și de interes pentru parteneriate: orașe înfrățite, centre multiculturale, industrii creative și high-tech.  
 
6. Reprezentanțele firmelor străine la Cluj: izvor de resurse, cereri/oferte, contacte și parteneriate, câștigate de clujenii inteligenți în ultimul sfert de veac. Specialiști sau investitori au ales să rămână în urbe sau în regiune. Clusterele și autoritățile locale vor trebui să încurajeze și să acorde facilități pentru aceste reprezentanţe sau societăți mixte, în special celor din industriile creative. Tehnologia informaţiei a demonstrat și a deschis apetitul şi în alte sectoare. 
 
7. Rezidenții și studenții străini aflați pentru afaceri sau studii, activități culturale sau învățământ aduc sustenabilitatea relațiilor externe în viitorul deceniu. Cu aceştia va trebui colaborat, prin universități, pentru diversificarea ofertei de studii (licență, masterat, doctorat) pentru studenții străini, precum și a programelor de practică la unitățile de producție-servicii, cercetare-inovare, cultură-artă. 
 
8. Clujenii angajați în diplomație, la reprezentanțele economice din străinătate, Comisia Europeană, organizațiile internaționale, specialiștii care au lucrat în sistem și diplomația economică vor susține comunitatea clujeană din care provin. Realizarea unei baze de date pe internet cu experți-consultanți din domeniu ar crea servicii inteligente pentru comunitate, ceea ce puțini au (senior experts services). 
 
9. Agențiile de turism organizează sejururi și deplasări în străinătate, sunt în contact permanent cu tour-operatori străini, distribuie informații pentru atragerea de turiști și de vizitatori, oferă servicii la destinațiile în străinătate. La această resursă se adaugă tot mai mulți globe-trotteri, exploratori, turiști în țări de pe toate meridianele. Oferindu-le noi facilități va putea fi valorificat eficient tezaurul informațional și relațional care există sau în curs de dezvoltare în viitorul imediat. 
 
10. Organizarea de conferințe, expoziții, târguri internaționale la Cluj, de misiuni economice, culturale în străinătate sunt activități clasice în dezvoltarea relațiilor internaționale. Clusterele au această activitate pe lista obiectivelor/serviciilor și o dezvoltă tot mai mult. Este necesar un sprijin tehnic și financiar descentralizat, din partea agenției de dezvoltare și guvern, pentru acoperirea cheltuielor de închiriere a standurilor, deplasare, realizarea de mostre și prototipuri, promovare. Șansa industriilor creative este exportul (direct, indirect, lohn, subcontractare). 
 
11. Internetul și rețelele sociale: Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, WhatsApp. reprezintă viitorul actual fără de care realitatea fizică nu ar mai putea ține pasul cu cea virtuală. Infrastructura și inteligență actuală în IT&C trebuie susținută cu noi facilități pentru acest sector avansat. 

Mantaua de vreme rea de după IT
 
„Elaborarea unei strategii inteligente și coerente a relațiilor externe ale Clujului și acordarea de servicii inteligente ale clusterelor de industrii creative atât membrilor săi, cât și autorităților locale vor duce la accelerarea prosperității, calității vieții și a unui lifestyle internațional. Industriile multisenzoriale reprezintă domeniul creativ-inovativ ce se dezvoltă acum în cele mai avansate comunități din lume. 
 
Din cele elaborate pe plan internațional și care au intrat în atenția clusterelor creative clujene am creat o orientare bazată pe activitățile, produsele și serviciile ce ating cel puțin 3-4 simțuri de bază. Cultura gastronomică și arta culinară ating toate cele cinci simțuri. Institutul pentru Științele Vieții de la Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj a realizat în cadrul cercetărilor de gastronomie moleculară un produs numit rujul comestibil”, susţine Adrian Mleşniţă, coordonatorul a două clustere creative din Cluj.
 
„Un alt exemplu îl oferă interferența învățământului, culturii şi artei cu divertismentul, o nouă abordare a calității vieții și bunăstării, confortului, relaxării, plăcerii și artei de a trăi, cerute de actualul public, antreprenori, investitori și consumatori. În acest sens am dezvoltat noi mecanisme de EDUtainment, CULTainment, ARTainment susținute de HighTech Culture, pe baza unor concepte clujene prezentate în cadrul cooperării la proiecte europene. 
 
Clusterele Transilvania LifeStyle și Gusturi Transilvane, membre fondatoare ale Consorțiului Clusterelor Transilvane, susțin industriile creative multisenzoriale (design și fashion, cultivare de plante aromatice, medicinale pentru extracte și cosmetice/medicamente, mișcare și dans, ITC aplicată în activități specifice și personalizate) fiindcă sunt domenii de perspectivă ce vor atenua efectele încetinirii ritmului de creștere în IT în următorul deceniu la Cluj”, afirmă expertul clujean.

Alianţă europeană finanţată cu 2 milioane de euro
 
Proiectului Alianţă Regională pentru Industrii Creative (ARIC) reuneşte în România 30 de organizaţii, firme şi organizaţii ca Asociaţia Centrul Cultural Clujean, Consiliile Judeţene Maramureş şi Satu Mare, Asociaţia Pro Maramureş, Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Cluj IT Cluster, Cluster iTech Transilvania, Cluj Innovation Park, Ordinul Arhitecţilor Transilvania, huburi creative, camere de comerţ, universităţi. ADRNV este partener în proiectul cu finanţare europeană, ce se desfăşoară în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021, în valoare de 1,9 milioane de euro, cu o alocare pentru ADRNV de 150.000 de euro. Consorţiul proiectului este format din Austria Wirtschaftsservice Gesellschaft (coordonator), Administraţia Publică a Regiunii Walonia (Belgia), Camera de Comerţ şi Industrie din Barcelona (Spania), Agenţia Publică de Inovare Sud Tirol (Italia), Creative Business Cup (Danemarca), Regiunea Centrală (Grecia, Instituţia de Dezvoltare Financiară Altum (Letonia), Primăria Lublin (Polonia), ADRNV (România).

Buftea de Cluj:  între alunecări şi faliment
 
Centru Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, iniţiat de primărie pe Dealul Lomb, în valoare de 59 de milioane de lei, este unul dintre proiectele ce par să nu se mai termine. Toate termenele de finalizare date până acum de municipalitate pentru lucrările începute în 2013 au fost infirmate. Alunecările repetate de teren care au afectat şi drumul de acces au fost dublate de intrarea în faliment a constructorului Valve International, cu continuarea lucrărilor de către TCI. Proiectul prevede o clădire de 13.000 mp, cu ateliere de creație, spații de producție audio-video, de birouri sau conferințe, expoziții, spectacole, amfiteatru pentru manifestări în aer liber.

Industriile creative, peste telecomunicaţii

11 industrii creative şi culturale au generat la nivel mondial venituri de 2.250 miliarde de dolari, adică 3% din produsul intern brut (PIB) mondial şi au asigurat 29,5 milioane de locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii erau mai mari decât cele din serviciile de telecomunicaţii şi depăşeau PIB al Indiei, potrivit studiului „Cultural Times”, realizat de compania de consultanţă EY. Printre domeniile menţionate erau incluse publicitate, arhitectură, carte, muzică, film, arte ale spectacolului sau vizuale, gaming, media.